Asel Sooronbaeva este o jurnalistă curajoasă de investigație și trainer media din Kârgâzstan, o țară din spațiul ex-sovietic din Asia. Ea conduce Checkit Media, un portal de investigații din Bishkek. Ne-am întâlnit la Conferința Globală a Jurnaliștilor de Investigație, care a avut loc în septembrie 2023, în Goteborg, Suedia, iar, o lună mai târziu, ne-am revăzut în Kârgâzstan. Asel a deconspirat în ultimii ani în investigații jurnalistice scheme de corupție, dar și cum funcționează fabricile de troli și cum politicienii își fac imagine prin intermediul lor. Ea și echipa sa fac parte din presa care se încăpăținează să reziste în Kârgâzstan în condiții tot mai dificile, cu presiuni, atacuri, concurență neloială. Kârgâzstan a fost una din țările post-sovietice din Asia cu cea mai avansată democrație și o presă liberă, care devenise puternică, dar acum câțiva ani situația s-a schimbat radical, conducerea de la Bishkek a început a neutraliza criticii, ziariștii de investigație și societatea civilă, utilizând aceleași practici de represiune pe care le folosește Moscova.                 

Am discutat cu Asel Sooronbaeva despre situația presei independente, în special a jurnaliștilor de investigație, presiunile care se fac, practicile neloiale, noile legi adoptate de Parlament, care urmăresc să scoată în afara legi organizațiile neguvernamentale și presa care lucrează pe bază de proiecte și granturi de la organizați internaționale. 

Curajoși și foarte buni, jurnaliștii de investigație kârgâzi se confruntă cu din ce în ce mai multe probleme, ca și toată presa independentă. Din pacate la Bishkek este tot mai greu să faci presa profesionistă, întrucât o armată întreagă de medii finanțate de stat sau cu resurse de la Moscova sunt asmuțite să reacționeze la tot ce scrie presa independentă, să facă propagandă și să dezinformeze. Cum este publicată o investigație jurnalistică în care e vizat vreun demnitar kârghiz, implicat în scheme de corupție, imediat mai multe instituții de presă de stat, troli sau așa-numiți lideri de opinie, încearcă să-l „albească” și să denigreze mediile care l-au atins. Este o situația cunoscută, pentru că exact așa se întâmpla și în Republica Moldova, în perioada de guvernare a comuniștilor și socialiștilor, când o parte din presă era aservită puterii, Moscovei sau unor oligarhi.   

„Jurnaliștii de investigație sunt atacați fizic după ce publică anchete despre scheme de corupție în care sunt implicați demnitari. După fiecare investigație jurnalistică, în presa de stat sau cea a partidelor apar contra-uinvestigații menite să desființeze anchetele reale, independente. Mai mult, autorii investigațiilor sunt practic linșați în spațiul on-line, iar redacțiile se trezesc cu dosare penale, la baza cărora stau motivații halucinante, bunăoară că prin aceste materiale presa ar influența negativ comportamentul moral al cetățenilor”, spune jurnalista. „E un război informațional cu mediile de stat pe care noi, presa independentă, îl pierdem, din cauză că avem resurse limitate”, precizează Asel Sooronbaeva.  

Organizațiile neguvernamentale și jurnaliștii de investigație sunt atacați des cu mesaje că ar fi „mâncători de granturi” din exterior. Situație cunoscută și pentru presa și societatea civilă din Republica Moldova. Acelaș tip de mesaje era utilizat nu chiar atât de demult de reprezentanți ai socialiștilor, promotori ai mesajelor Moscovei, care și acum sunt destul de activi pe palierul propagandei ruse în contextul războiului de agresiune din Ucraina. Autoritățile de la Bishkek au adoptat în primă lectură, după modelul de la Moscova, o lege privind agenții străini, menită să limiteze activitatea orcăror persoane sau organizații neguvernamentale, care activează în bază de proiecte și granturi din afara țării.   

Procuratura deja a pornit dosare penale împotriva organizațiilor de media și a unor jurnalliști. Sunt jurnaliști care deja lucrează din străinătate, pentru că în țară nu se mai simt în siguranță.

Asel Sooronbaeva precizează că inițiatoarea legii privind agenții străini este o deputată despre care presa de investigație a arătat că ea dă în chirie imobilele familiei ambasadei ruse, adică ea însăși primește bani din străinătate, dar încearcă să scoată în afară legii presa și organizațiile care au proiecte și granturi de la organizații recunoscute la nivel internațional. „Se face totul pentru a distruge, lichida presa independentă și a lăsa să funcționeze propaganda”, precizează jurnaslista. La Bishkek, agenția Moscovei de propagandă Sputnik activează nestingherit, canalele de TV rusești sunt incluse în pachetul social, adică distribuite cu plată din bugetul public, ceea ce este chiar contrar legii existente în această țară.

 

Războiul de agresiune din Ucraina a generat în Kârgâzstan apariția mai multor medii de propagandă, canale, bloguri, care dezinformează populația, pe lângă creșterea prețurilor, un flux masiv de cetățeni ruși și revenirea multor conaționali.    

Acum se așteaptă aprobarea unei noi legi a mass-media, care va fi și mai restrictivă în ce privește libertatea presei. La Bishkek, am văzut și am comunicat cu jurnaliști curajoși, care, în aceste condiții, continuă să facă jurnalism de calitate, nu au lăsat mâinile în jos, s-au solidarizat și luptă pentru drepturile și libertățile lor, pentru drepturile cetățenilor la libertatea cuvântului și la informatie corecta.

Întregul întregul interviu cu Asel Sooronbaeva, directoarea Checkit Media, din Kârghâzstan, poate fi urmărit aici:   

Interviul a fost realizat pentru Podcastul Puterea presei, în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.