Achiziţii publice

Lucrări de milioane, abandonate pe șantierul de la Președinție

Foto: CIJM
Autor: Anastasia Nani, Eugenia Pogor
21/03/2016 1978

7 aprilie 2009 a însemnat, deopotrivă, speranțe spulbrate și un buget sărăcit de nevoia de a repara clădirea Parlamentului și cea a Președinției, ambele distruse în timpul protestelor violente. Dacă între timp, edificiul Legislativului a fost renovat, vizavi, la Președinție, se întinde un șantier abandonat. Sub presiunea crizei, renovarea a fost oprită încă în 2011, până atunci fiind cheltuiți 106 milioane de lei, ceea ce a fost suficient pentru jumătate din lucrări. Autoritățile nu au oferit însă bani pentru conservarea clădirii, așa că nici ceea ce s-a făcut nu s-a păstrat ca nou. Pentru că între timp atât materialele de construcție, cât și manoperele s-au scumpit, oficialii nu exclud că vor organiza o nouă licitație pe care șefii firmei de construcție, desemnată câștigătoare în 2009, susțin că o vor contesta.   

Acum șapte ani, mii de tineri au ieșit în centrul Capitalei să-și ceară dreptul la democrație și o viață mai bună. Înțelegerile de culise, despre care s-a vorbit ulterior, au transformat însă protestele pașnice în revolte violente și în doar câteva ore ploaia cu pietre a distrus sediile celor mai importante instituții în stat. Între timp, edificiul Legislativului a fost renovat. Până în mai 2015 gradul de finalizare a lucrărilor constituia 80%, fiind cheltuiți 362 de milioane de lei, potrivit unui răspuns adresat Centrului de Investigații Jurnalistice de către Miniterul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor. 

Clădirea de peste drum, Președinția, este însă în șantier de șapte ani. Deși în timpul evenimentelor din aprilie 2009 au fost distruse doar primele trei etaje, autoritățile au decis să renoveze tot edificiul care are zece niveluri și o suprafață totală de 13.000 de metri pătrați. Imobilul a fost construit în perioada 1984-1987 pentru a găzdui Sovietul Suprem al RSSM și nu a fost reparat niciodată. Lucrările, estimate inițial la circa 218 milioane de lei, au fost stopate încă în 2011, din lipsă de alocații. Timp de doi ani au fost cheltuiți în total 106 milioane de lei. Cu acești bani a fost reparat acoperișul, au fost instalate vitraliile aduse din Cehia, a fost pusă o parte din pavajul de granit, clădirea fiind îngrădită cu un gard de metal, iar în interior – a fost așternută pe alocuri pardoseală de marmură, au fost placați cu panouri din ghips-carton pereții despărțitori, au fost montate ascensoare noi și au fost instalate rețelele electrotehnice în proporție de 66%. 

Potrivit estimărilor din 2009, pentru finisarea lucrărilor de reparație, urmau să mai fie alocați aproape 123 de milioane de lei. Autoritățile nu au oferit însă bani nici pentru conservarea clădirii. “A stopa lucrările pentru o lună-două e una, și e cu totul altceva când le oprești pentru câțiva ani. Pe parcursul a câtorva ierni au avut de suferit mai ales lucrările efectuate în exterior”, susține Ivan Cantarajiu, proprietarul firmei Acar-Cantarajiu, desemnată în 2009 să se ocupe de reparație.  

“E evident că, atunci când perioada de efectuare a lucrărilor este îndelungată, calitatea nu poate să nu fie afectată. Dacă lucrările se efectuează într-un timp scurt, în condiţii mai normale, atunci şi calitatea e mai înaltă. Au de suferit, într-o oarecare măsură, atât lucrările din interiorul clădirii, cât şi cele din exterior, pentru că cele începute în exterior n-au fost finisate. În interior, mult depinde de temperatură, de umiditate, pe care noi n-o putem menţine la un nivel înalt, mai ales pe parcursul perioadei de iarnă, când afară e frig”, confirmă Nicolae Malacinschi, vicedirector al Direcţiei pentru administrarea clădirilor Guvernului din cadrul Cancelariei de Stat.

Autoritățile estimează că, potrivit noilor prețuri, ar mai fi nevoie de alți circa 180 de milioane de lei, cu aproximativ 70 de milioane mai mult decât ar fi fost necesar atunci când au demarat lucrările. În aceste circumstanțe, reprezentanții Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului nu exclud că ar putea organiza o nouă licitație, ceea ce îi nemulțumește pe șefii Acar-Cantarajiu. Ivan Cantarajiu susține că, dacă va fi totuși anunțat, va contesta noul concurs. “Acordul între beneficiar și Acar-Cantarajiu arată că acest contract se termină la darea obiectului în exploatare. Nu știu care sunt gândurile lor, dar n-au dreptul să mai facă o licitație. Conform Legii achiziţiilor publice, nu este motiv să declari o licitaţie repetată, deoarece contractul n-a fost realizat din motivul că beneficiarul nu şi-a îndeplinit datoriile. Ce va reprezenta caietul de sarcini? Cred că acest contract, care e în vigoare, trebuie prelungit, doar că înainte de asta ar trebui revizuite prețurile”, ne-a spus Ivan Cantarajiu.

Președintele Nicolae Timofti și-a dus mandatul într-o vilă urbană

Între timp, și mandatul de președinte al lui Nicolae Timofti a ajuns la final, iar șeful statului așa și nu a mai ajuns să se bucure de condiții bune de muncă. În cei patru ani, Nicolae Timofti nu a mers să vadă care e situația pe șantier. Șeful statului a avut biroul într-o fostă vilă urbană din strada Nicolae Iorga. “Domnul preşedinte Timofti a activat în condiţii mai puţin favorabile pentru a-şi duce mandatul. În prezent, Aparatul preşedintelui, care numără peste 70 de angajaţi, este amplasat în trei edificii. Asta creează un disconfort de comunicare. Nu putem folosi reţele moderne informaţionale, mă refer la cele interne. Nu mai spun şi de deficienţa de comunicare fizică, fiindcă deplasarea documentelor are loc în cel mai banal mod, în poşete. Au existat și probleme de securitate. N-am să dau prea multe detalii, dar din stradă poţi băga mâna pe geam. Lumea nu înţelege acest lucru, dar este o chestie foarte serioasă”, a explicat Ion Păduraru, șeful Aparatului președintelui, care a vizitat șantierul de pe bulevardul Ștefan cel Mare o singură dată.

Din cauza deficienței bugetare, în acest an lucrările nu vor fi reluate. Nici pentru guvernele anterioare proiectul nu a fost o prioritate. Analistul politic Igor Boțan susține că instituţia prezidenţială este una fundamentală şi ar trebui tratată ca atare de către cetăţeni, dar şi de către celelalte autorităţi publice. În opinia expertului, într-o ţară în care se fură miliarde, ar trebui să se găsească bani pentru renovarea sediului Preşedinţiei. 

“Clădirea e prea mare şi e prea pompoasă pentru instituţie. Ne amintim cu toţii că au existat proiecte de a transforma această clădire într-un Palat al Justiţiei, dar, mă rog, oricum această instituţie trebuie reparată şi să existe un fel de brainstorming în societate, cum poate fi această clădire folosită pentru organele publice din Republica Moldova”, a declarat Igor Boțan.

În timpul evenimentelor din aprilie 2009, biroul fostului preşedinte Vladimir Voronin a rămas neatins. În încăpere se păstrează şi acum masa lui de lucru şi cea de şedinţe, scaunele, televizorul, telefoanele, portretul lui Ştefan cel Mare şi chiar cadourile primite de la alţi şefi de stat. Nici candelabrul din holul Președinției nu a fost afectat. "Trebuie doar curăţat de praf şi poate fi folosit cum a fost folosit şi până atunci. Este o raritate, e destul de costisitor şi e frumos", a declarat Nicolae Malacinschi. 

Reparația la Președinție, subiect de raport al Curții de Conturi

Acar-Cantarajiu, care a propus un preț de 251,2 de milioane de lei, a câștigat licitația privind reparația Președinției la scurt timp după proteste, pe când la putere se mai afla PCRM. În concurs, compania a avut un singur concurent, Viscont-service SRL. 

Un raport din 2010 al Curții de Conturi privind utilizarea finanțelor publice pentru investiții și reparații capitale în anul 2009 la Cancelaria de Stat arată că, la 24 aprilie 2009, Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului a inițiat licitația neregulamentar, în lipsa banilor și a documentației de proiect elaborată și expertizată. Tot la 24 aprilie, grupul de lucru a desemnat câștigătoare firma Acar-Cantarajiu și tot în aceeași zi a fost încheiat contractul. “Contractul încheiat în asemenea circumstanţe a fost înregistrat de către Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare şi la Trezoreria teritorială Chişinău. În contractul de antrepriză nominalizat n-au fost stipulate raporturile şi justificarea cheltuielilor între părţile implicate în realizarea şi raportarea lucrărilor de reparaţie: beneficiar, antreprenorul general şi subantreprenori, deşi la oferta prezentată de către antreprenor a fost anexată lista subantreprenorilor care au acceptat în scris participarea la licitaţia publică”, constatau, între altele, auditorii.  

"Încheierea contractelor de achiziții fără a dispune de garanția acoperirii financiare este o practică frecvent intâlnită în țara noastră și constituie o îngrijorare majoră în contextul cheltuirii eficiente a banilor publici. Adesea contractele sunt încheiate având la bază disponibilitatea a doar 10-20% din mijloacele financiare necesare. Astfel, lucrările începute pot sta ani în șir fără finalitate, timp în care își pierd din calitate, valoare, chiar și oportunitate. Revenim la necesitatea imperioasă de a planifica achizițiile într-un mod strategic: încheiem contractul pentru obiectivul pentru care avem 100% din bani pentru finalizare, iar celelalte trebuie să-și aștepte rândul. Nu e corect să avem mii de obiective începute fără să fie duse la bun sfârșit. Faptul că în acest caz au fost despitate și multiple incălcări, ne întărește convingerea că multe achiziții nu sunt planificate strategic din cauza existenței unor interese ascunse, astfel se fac repejor, pe furiș", comentează Olesea Stamate, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER).

Afaceri cu statul de milioane

De fapt, atât Acar-Cantarajiu, cât și Acar-Construct, cea de-a doua firmă deținută de Ivan Cantarajiu (ambele cu sediul pe strada Petru Zadnipru din Capitală), au câştigat de-a lungul anilor licitaţii de milioane de lei din bani publici.

Bunăoară, Acar-Cantarajiu s-a mai ocupat de renovarea clădirii Centrului republican pentru copii şi tineret „Artico”, proiect ce a costat circa 100 de milioane de lei. O anchetă realizată anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice scotea la iveală că în 2009, la doar un an de la semnarea unui contract de 84 milioane de lei, directoarea centrului, Aurelia Hîncu, fără să se consulte cu Ministerul Educaţiei, instituţie în subordinea căreia se află “Artico”, şi în lipsa acoperirii financiare, semnează cu firma de construcţii două acte adiţionale privind efectuarea unor lucrări de design în valoare de peste 11 milioane de lei. După un litigiu anevoios cu această firmă, în 2011, Guvernul a fost nevoit să achite datoria, inclusiv penalităţile în valoare de circa trei milioane de lei, pentru a evita înstrăinarea unei părţi a patrimoniului centrului.

Între timp, în februarie 2009, mulţumit că lucrările de la „Artico” au fost făcute în timp-record, Vladimir Voronin, preşedintele ţării de atunci, l-a decorat pe Ivan Cantarajiu cu Ordinul „Gloria Muncii”, iar pe Aurelia Hîncu şi Oleg Mistreanu, dirigintele de şantier, cu Medalia „Meritul Civic”.

Celor două firme le-au mers bine afacerile cu statul şi după 2009. Acar-Cantarajiu a câștigat licitația publică privind reparația acoperișului unui bloc al pensiunii de la Holercani, proiect de 1,8 milioane de lei, sau cea privind lucrările de reparație la Universitatea de Medicină și Farmacie “Nicolae Testimițanu” – 4,5 milioane de lei. Acar-Construct s-a ocupat de reabilitarea Conacului Pommer și a drumului de acces la parcul din satul Țaul, raionul Dondușeni (4,3 milioane de lei) sau de reconstrucția parțială a sistemului de ventilare al Băncii Naționale a Moldovei (circa 555.000).

Potrivit datelor din ultimele rapoarte, cele din anul 2012, prezentate de Biroul Național de Statistică, Acar-Construct a arătat venituri de 7,4 milioane de lei (genul principal de activitate fiind construcțiile inginerești civile – n.r.), iar Acar-Cantarajiu de 242.000 de lei (genul principal de activitate: închirierea bunurilor imobiliare proprii).   

Articol realizat în colaborare cu Europa Liberă

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii