ANALIZĂ// Campania electorală din Moldova nu s-a desfășurat pe picior de egalitate

Mădălin Necșuțu
22/02/2019
Foto: Rador

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie din Moldova a fost una extrem de murdară, spun analistii, iar partidele proeuropene au fost cele mai frecvente ținte, se arată într-o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight.

Moldova este la doar câteva zile distanță de alegerile parlamentare, dar chiar înainte de votare, criticii guvernului vorbesc despre greșelile dintr-o campanie marcată de abuzuri privind folosirea resurselor adminitrative, de trucuri murdare sau de brațul lung al Rusiei.

Mizele sunt ridicate, având în vedere echilibrul delicat al republicii sovietice între integrarea în rândul țărilor occidentale și cultivarea vechilor legături cu Moscova.

Preț de 10 ani de la "Revoluția Twitter" din 2009 împotriva comuniștilor de atunci, Moldova a parcurs calea integrării în Uniunea Europeană, dar scandalurile de corupție și derapajele democratice au deteriorat relațiile cu Bruxelles-ul.

Analistii susțin ca forțele pro-europene din cadrul opoziției au fost vizate în mod incorect de Partidul Democrat si partidele pro-ruse. Cu majoritatea mijloacelor de informare în masă afiliate marilor partide și a resurselor de stat aflate la dispoziția PD, aceștia susțin că terenul pe care se joacă această partidă politică nu este la fel pentru toți jucătorii implicați.

Mai mult de 80% din mass-media din Moldova este concentrată în mâinile partidelor politice, potrivit unor rapoarte independente de la Chișinău. "Prima impresie este că a fost o campanie destul de urâtă", a declarat analistul politic Ion Tăbârță.

"Chiar dacă nu au existat până acum dezvăluiri șocante, a fost o campanie destul de disproporționată, iar forțele celor implicați în alegeri nu au fost egale", a declarat el pentru BIRN.

Socialiștii pe primul loc

Ion Tăbârță a mai declarat că PD a exploatat resursele de stat pentru a influența alegătorii și că partidul de guvernământ a avut un pact de "neagresiune" nescris cu partidul prorus PSRM, ambele țintinând aproape exclusiv înspre blocul politic proeuropean ACUM, o alianță dintre Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, condus de Maia Sandu și a Platforma Demnitate și Adevăr, PPDA, a lui Andrei Năstase.

De asemenea, amestecat în această poveste este și partidul pro-rus, condus de Ilan Shor, condamnat în primă instanță pentru furtului unui miliard de dolari americani în 2014. Partidul său este văzut în general de către analiști ca un proiect al PD menit să atace opoziția, dar și să atace PSRM.

"Partidul Șor este un fel de buldog care fost asmuțit asupra opoziției pro-europene de centru-dreapta", a spus Tabarta. "Blocul politic ACUM a fost împiedicat de unele obstacole și a fost denigrat de către mass-media subordonate politic", a mai adăugat el.

Un sondaj publicat pe 5 februarie de Institutul Internațional Republican (IRI) a pus PSRM în top cu 39% din opțiunile alegătorului, urmat de PD cu 14%, PAS cu 13% și PPDA cu 9%. Ultimele două formează blocul ACUM.

Cartea rusească

Rusia și-a făcut preferințele extrem de clare, căutând o victorie socialistă care ar oferi sprijin pentru președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, văzut pe scară largă ca lider de facto al Partidului Socialist. "Implicarea Moscovei a fost masivă ca de obicei", a spus expertul politic Mihai Isac.

"Kremlinul și-a transmis mesajul prin mass-media de limbă rusă, cât și prin Biserica Moldovei, care este subordonată Patriarhiei Rusiei", a declarat Isac pentru BIRN. De asemenea, el a acuzat partidul de guvernământ că încearcă să înăbușe votul diasporei, acolo unde trăiesc circa un milion de moldoveni.

Moldovenii din România, Europa de Vest și Statele Unite tind să voteze pentru partidele proeuropene, de centru-dreapta, iar cele din Rusia favorizează Socialiștii.

"O problemă deosebită este reprezentată de discriminarea, sub diferite pretexte, a alegătorilor din diasporă, unde au fost organizate puține secții de votare", a spus Isac.

Președintele rus Vladimir Putin s-a înscris și el personal în campanie, primindu-l pe Dodon la Kremlin luna trecută și promițându-i sprijin pentru mărfurile moldovenești exportate în Rusia. Acestuia i s-a mai promis sprijin pentru eliminarea unor penalități pentru moldovenii care trăiesc în Rusia și regimul de ședere în această țară.

Piloții ca pioni

La 11 februarie, Dodon a anunțat că doi piloți moldoveni de elicopter, care au fost capturați în Afganistan de către talibani în noiembrie 2015 au fost eliberați grație Moscovei. Potrivit versiunii oficiale a comunicării, eliberarea lor ar fi fost negociată de un ONG condus de Igor Ceaika, un prieten al lui Dodon și fiul Procurorului General aș Rusiei, Yuri Chaika. Dodon a făcut anunțul după o întâlnire cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov.

"Fără sprijinul prietenilor noștri din Federația Rusă, eliberarea piloților moldoveni din captivitate ar fi fost imposibilă", a spus Dodon. El a menționat că el și ambasadorul au făcut schimb de opinii cu privire la campania electorală. PD l-a acuzat pe Dodon de exploatarea situației celor doi piloți pentru câștiguri politice.

Mai multe zile la rând, ONG-ul lui Igor Ceaika a refuzat diplomaților moldoveni permisiunea de a vedea piloții. El a declarat că autoritățile de la Chișinău sunt "isterice" și a spus că, în prezent, piloții primesc tratament, după care vor fi eliberați după alegerile parlamentare. Conform Constituției Republicii Moldova, președintele nu trebuie să fie membru sau să susțină în mod explicit vreun partid. Dar asta nu a împiedicat soția lui Dodon să sprijine socialiștii prin fundația ei caritabilă "Din Suflet".

Mădălin Necșuțu
22/02/2019

Comentarii