În cadrul organelor de urmărire penală din Moldova lipsesc capacitățile de investigație financiară, iar structurile responsabile de sechestrarea, confiscarea și recuperarea veniturilor lucrează dezarticulat, asta pentru că la nivel de stat nu există o politică integrată de gestionare și recuperare a activelor. Concluziile au fost incluse într-un studiu lansat la Chișinău marți, 31 mai, de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care arată că Republica Moldova are nevoie de un oficiu responsabil de recuperarea activelor dobândite în urma infracţiunilor.

Raportul, care scoate la iveală mai multe carențe în recuperarea și consficarea activelor, recomandă în primul rând înființarea Oficiului de Recuperare a Activelor (ARO), care ar urmări și ar identifica produsele provenite din infracțiuni. Deși actualmente se discută stabilirea unei astfel de structuri, studiul menționează că, în prezent, "există o neînțelegere între autoritățile din Moldova în ceea ce privește rolul exact și responsabilitatea unui astfel de organ". Astfel, este necesar să se stabilească mai întâi domeniul de activitate al unui ARO pentru a facilita discuția la nivel național.

Autorul studiului, Pedro Gomes Pereira, expert în recuperarea activelor de la Institutul Basel pentru Guvernare din Elveția, trece în listă mai multe deficiențe care fac dificilă confiscarea averilor dobândite ilegal. Bunăoară, la ora actuală nu există o politică de recuperare a activelor la nivel de stat, ceea ce face ca organele de drept care lucrează nemijlocit în acest domeniu să acționeze răzlețit. Mai mult, autoritățile moldovenești nu par să aibă o atitudine proactivă atunci când fac schimb de informații între ele, "lucru ce poate fi observat în eforturile disociate de combatere a crimelor economice și spălării banilor".

"În prezent, lipsesc capacitățile de investigație financiară în cadrul organelor de urmărire penală. A devenit evident că autoritățile de aplicare a legii și cele de urmărire penală se concentrează asupra urmăririi penale, acordând puțină atenție anchetei financiare. Chiar și atunci când se acordă o atenție anchetei financiare, există capacități limitate de a întreprinde sarcini de investigare relevante. Prin urmare, există necesitatea de înființare a unei entități cu ofițeri specializați în investigații financiare, care va fi însărcinat cu efectuarea investigațiilor financiare", se mai spune în raport.

Autorul studiului mai remarcă că în Moldova nu există un organism responsabil de gestionarea bunurilor sechestrate. Ca rezultat, acestea sunt dispersate pe la diferite structuri din toată țara.

"Gestionarea bunurilor nu ar trebui să fie în responsabilitatea organelor de drept, a procurorilor sau a instanțelor. Aceștea ar trebui să aibă capacitatea de a transfera aceste bunuri către o agenție centralizată de gestionare a bunurilor, pentru a le plasa sub administrare judiciară, sau să aibă posibilitatea de a anticipa vânzarea bunurilor sechestrate, plasarea fondurilor într-un cont de garanție", se arată în document. 

”Acest studiu analitic aduce o expertiză internațională calificată și o opinie independentă cu privire la mijloacele de consolidare a sistemului de recuperare a activelor din Republica Moldova, care odată implementat, va contribui la avansarea agendei anticorupție a Guvernului”, a specificat Dafina Gercheva, reprezentanta permanentă PNUD în Moldova, la lansarea raportului.

Directorul CNA, Viorel Chetraru, recunoaște că Moldova are probleme mari în investigarea și recuperarea prejudiciilor generate de fraudele bancare, cel mai evident exemplu fiind dispariția a circa un miliard de dolari din cadrul a trei bănci moldovenești. "Ar trebui să ne învățăm lecția din acest caz și să asigurăm o eficiență înaltă a practicilor de recuperare a activelor infracționale. CNA dispune de capacități relativ bune de investigare operativă pentru a stabili drumul banilor, însă aducerea lor depinde de mai mulți factori", a declarat el în cadrul evenimentului de lansare a studiului PNUD. 

Chetraru a evidențiat faptul că banii au trecut prin mai multe state, reiterând că CNA împreună cu procurorii a expediat mai multe comisii rogatorii statelor despre care se cunoaște că sunt implicate în traseul parcurs de banii furați. "De aceste răspunsuri depinde conferirea unei valori juridice tuturor informațiilor operative pe care le deținem, dar și aceasta este o etapă intermediară, pasul doi fiind aducerea acestor bani înapoi, procedură diferită în Moldova față de alte state, motiv din care recuperarea este un proces anevoios", a specificat el. 

Potrivit lui, la CNA se află în prezent peste 20 de mașini sechestrate, valoarea cărora depășește un milion de euro şi în privinţa cărora doar instanța are drept să se expună. "Pronunțarea unei sentințe de condamnare poate dura însă în timp, perioadă în care valoare acestor bunuri scade. Cum, în așa caz, asigurăm păstrarea valorii acestor bunuri, așa ca prejudiciul pe care vrem să-l recuperăm să fie cel stabilit inițial? (...) CNA a întreprins mai mulți pași în vederea îmbunătățirii situației, inclusiv crearea Serviciului de recuperare a activelor. Cu toate acestea, nu sunt convins că aceste măsuri instituționale și legislația existentă la moment sunt suficiente", a conchis Viorel Chetraru.