Expert român, despre proiectul legii „Big Brother”: „Ar putea să genereze cenzură, să încalce drepturile omului și să limiteze viața privată”

Victoria Dodon
10/10/2016
Foto simbol: CIJM

Proiectul de lege care extinde și înăsprește controlul organelor de drept asupra spațiului informațional, cunoscut ca legea „Big Brother”, ar putea genera cenzură și încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Opinia aparține expertului român Bogdan Manolea, specialist în dreptul tehnologiei informației, care a prezentat la Chișinău o proprie analiză a proiectului de lege promovat de Ministerul Afacerilor Interne, aprobat de Cabinetul de miniștri pe 30 martie 2016. 

Proiectul de lege care extinde și înăsprește controlul organelor de drept asupra spațiului informațional a fost înregistrat recent în Parlament. După ce a fost adoptat de Guvern, la sfârșitul lunii martie, mai multe organizații ale societății civile au semnat un apel în care atenționau că modificările ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului, principiul protecției vieții private și cel al libertății de exprimare în spațiul online. Printre altele, ONG-urile au solicitat autorităților să remită proiectul Comisiei de la Veneția și Consiliului Europei pentru a efectua o expertiză a amendamentelor propuse. Ambele ar putea emite o opinie până la sfârșitul anului. 

Între timp, expertul român Bogdan Manolea a analizat proiectul de lege și concluzionează că multe dintre prevederile sale depășesc obiectivele enunțate de autori - combaterea terorismului și a infracțiunilor de abuz sexual împotriva copiilor - lăsând spațiu pentru abuzuri din partea autorităților statului. Printre altele, proiectul de lege prevede posibilitatea de a sista accesul la toate adresele IP pe care sunt amplasate pagini web ce promovează exploatarea sexuală a copiilor, conțin pornografie infantilă, fac propagandă războiului sau terorismului, îndeamnă la ură sau discriminare etc. În opinia expertului, sistarea adreselor IP ar trebui tratată cu foarte mare atenție.

„Nu orice blocare ar trebui să fie permisă pentru că creează o infrastructură de cenzură care ulterior poate fi extinsă în multe alte zone. Vedem exemple în multe țări, bunăoară în Italia, care a ajuns de la o măsură de blocare a zece site-uri de pornografie infantilă să aibă o listă de peste 1.000 de site-uri în care nu mai știi ce este blocat, iar motivele pentru care s-a făcut acest lucru sunt cel puțin discutabile. (...) Unele dispoziții privind sistarea adreselor IP s-ar putea să fie inaplicabile. Unele prevederi sunt atât de largi încât dacă ați dori să blocați conținutul instigator la ură, de pe Internet, în ziua de astăzi, ar trebui să blocați Facebook, Youtube și, probabil, și Google, pentru că toate au conținut care instigă la ură”, a comentat expertul. 

Un alt aspect asupra căruia a atras atenția specialistul este că proiectul nu prevede suficiente garanții în ceea ce privește păstrarea datelor informaționale de către furnizori și permitea accesul autorităților la acestea. „În opinia noastră, orice obligație de păstrare a tuturor datelor de trafic cu privire la toți cetățenii unei țări este o măsură de supraveghere generalizată. Practic toți cetățenii devin potențiali suspecți în viitor și li se impune limitarea drepturilor lor. Mai multe decizii ale Curții Europene de Justiție spun că o asemenea măsură de supraveghere nu este conformă cu drepturile fundamentale ale omului. Din proiectul actual transpare că cel care și-ar dori să poată identifica astfel de acțiuni, ar trebui să supravegheze absolut toți cetățenii”, a mai explicat Manolea.

„Vrem - nu vrem, Internetul este un spațiu descentralizat și transnațional. Asta înseamnă că, chiar dacă Republica Moldova va face o lege perfectă cu privire la acest domenii și la furnizorii săi, s-ar putea pomeni în situația în care să nu poată s-o aplice pentru că furnizorul vizat este în afara spațiului său teritorial de competență”, a atenționat specialistul în domeniu.

„Orice limitare a comportamentului liber al utilizatorului în spațiul virtual este o limitare a vieții private. Una din problemele majore la ora actuala este demonstrarea necesității acestei limitări. Ceea ce putem să discutăm este dacă o astfel de măsură este necesară într-un context democratic. Legea trebuie să explice foarte clar de ce o limitare adusă vieții private este necesară într-o societate democratică. CEDO atenționează despre faptul că o astfel de lege trebuie să fie formulată așa ca să fie clară pentru orice utilizator, nu avocat, dar utilizator, ca el să înțeleagă ce drepturi îi sunt limitate, de ce acest lucru se întâmplă și ce poate face în aceste circumstanțe. Normele textului trebuie să fie extrem de clare și precise”, concluzionează Bogdan Manolea.

Nadejda Hriptievschi, expertă în cadrul Centrului de Resurse Juridice, a accentuat că propunerile din proiectul de lege se vor aplica tuturor oamenilor, dar fără ca ei să cunoască foarte bine când și cum vor fi supravegheați. 

„Autorii au introdus multe măsuri care ridică semne de întrebare care extind nejustificat ce anume poate constitui o infracțiune în spațiul informațional. De asemenea, prin acest proiect se extinde domeniul de aplicare a perchezițiilor informatice și se introduce o măsură nouă - interceptarea și înregistrarea datelor informatice. Toate acestea se aplic infracțiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave și se mai introduc o serie de infracțiuni care sunt mai puțin grave, inclusiv în ceea ce vizează drepturile de autor. De ce? Cât de justificate sunt astfel de măsuri? Este un proiect necopt ca să fie discutat în Parlament și ne-am bucura dacă ar fi întors autorului, pentru fie a regândi, fie a renunța la o serie de prevederi”, a comentat Hriptievschi. 

Victoria Dodon
10/10/2016




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii