Curtea Constituțională a respins, pe 21 martie, sesizarea deputaților Vladimir Voronin,  Vlad Batrîncea și Diana Caraman privind organizarea referendumului republican și a alegerilor prezidențiale la aceeași dată.

Curtea și-a argumentat decizia prin faptul că organizarea și desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă o practică uzuală în statele europene.

De asemenea, Curtea a invocat că rațiunea organizării în aceeași zi a alegerilor parlamentare și a referendumului ar putea fi determinată de necesitatea reducerii cheltuielilor, iar organizarea unui referendum concomitent cu alegerile poate să ducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine.

„Prin urmare, având în vedere această jurisprudență, Curtea a respins argumentul autorilor sesizării care au afirmat existența unei ingerințe în articolul 38 din Constituție”, se menționează într-un comunicat al Curții Constituționale.

În același timp, Curtea a subliniat că, după adoptarea Avizului nr. 1 din 22 septembrie 2014, Parlamentul a stabilit în Codul electoral posibilitatea organizării referendumului și a alegerilor la aceeași dată. De asemenea, Curtea a mai menționa Hotărârea nr. 5 din 14 martie 2019, în care a constatat că organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile este posibilă.

Mai mult, Curtea a afirmat că Codul bunelor practici în materie de referendum, revizuit de Comisia de la Veneția la 17-18 iunie 2022, nu exclude posibilitatea desfășurării alegerilor și a referendumului la aceeași dată.

Deputații Vladimir Voronin, Vlad Batrîncea și Diana Caraman au susținut că un aviz al Curții Constituționale din 22 septembrie 2014 interzice organizarea concomitentă a referendumului cu alegerile prezidențiale.

Aceștia au susținut că textul „decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale” din articolul 184 alin. (2) din Codul electoral vine în contradicție cu teza întâi din același alineat, care stabilește că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare sau prezidențiale.

Autorii sesizării au susținut că în Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2014 Curtea Constituțională a precizat că dacă desfășurarea unui referendum este interzisă cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după desfășurarea alegerilor, referendumul nu poate avea loc în ziua respectivă.

Președinta Maia Sandu a cerut recent Parlamentului să inițieze procesul de organizare a referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Șefa statului a spus că plebiscitul va avea loc, cel mai probabil, în octombrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

„Odată scris în Constituție acest obiectiv de integrarea europeană, toată clasa politică a R. Moldova va fi obligată să urmeze decizia cetățenilor și vom avea această consecvență în realizarea acestui program de dezvoltare a țării”, a argumentat șefa statului.