Omul de afaceri Ilan Shor, primar la Orhei, învinuit în cauza penală în care se investighează deposedarea, în noiembrie 2014, a Băncii de Economii (BEM) de 13,5 miliarde de lei și a Băncii Sociale de 13,2 miliarde de lei, a ieșit la rampă. Acesta a susținut vineri, 25 martie, un briefing de presă privind fraudele de la BEM, în care recunoaște că a luat credite neperformante, dar se consideră nevinovat.

"Nu sunt de acord cu învinuirea înaintată de Procuratură. O consider neîntemeiată și bazată pe presupuneri, mă consider nevinovat. Ca să-mi demonstrez nevinovăția am colaborat cu ancheta și o voi face în continuare. Voi întreprinde toate metodele legale. În cadrul ultimului interogatoriu, am prezentat procurorilor un pachet de documente care, în opinia mea, vor ajuta la aflarea adevărului și vor dovedi nevinovăția mea vizavi de tot ce s-a întâmplat la BEM", a spus omul de afaceri.

Ilan Shor a ținut să precizeze care ar fi fost prejudiciul cauzat BEM, în urma acordării creditelor neperformante. "Acest prejudiciu constituie 625 de milioane de dolari, alcătuit din două părți: 375 de milioane de dolari de pe vremea domnului Gacikevici - tot în acea perioadă Filat a ocupat funcția de premier și controla BEM - și 250 de milioane de dolari sunt credite eliberate sub diferite forme și transmise domnului Filat la cererea lui. Cât privește episodul cu Gacikevici - și noi, și organele de urmărire penală avem toate actele care demonstrează formarea acestei sume. De asemenea, noi am prezentat nu doar raportul sumelor eliberate, dar și procentele pe care banca nu le-a primit în urma eliberării creditelor. Când creditele acordate au încetat să fie stinse în acea perioadă, 2008-2009, banii eliberați fiind luați tot de la oameni, pentru ei trebuiau să fie plătite procente. Erau luați alți bani pentru acele procente. Cu alte cuvinte, încă de atunci a fost construită piramida", a mai spus Ilan Shor.

Cifra de un miliard este una mitică, consideră primarul de la Orhei. „Pentru a proba cuvintele spuse de mine voi angaja o compane de audit internațională, situată în top zece la nivel mondial, pentru a identifica suma exactă a prejudiciului adus băncii și statului implicit”, a declarat Ilan Shor.

Acesta a făcut referire și la raportul Kroll, care ar fi unul calitativ, dar nu ar răspunde la întrebarea principală: "Cine este beneficiarul final al banilor furați?". „Am transmis procurorilor documente care arată clar că beneficiarii primei sume - de 375 de milioane de dolari - sunt persoanele din spatele companiilor, cărora le-au fost eliberate credite neperformante în perioada lui Gacikevici”, a declarat Shor.

În același timp, primarul de la Orhei a subliniat inacțiunile și poziția pe care a ocupat-o BNM în acest caz. „Este ciudat faptul că până în prezent nu a avut loc inventarierea gajului BEM și nu au fost făcuți pași pentru realizarea lui la prețurile de piață pentru stingerea datoriei apărute în perioada în care Gacikevici conducea Consiliul de administrație al BEM”, a punctat Shor. 

Acesta a ținut să precizeze că toate actele anexate la autodenunțul pe care l-a făcut în octombrie 2015 confirmă cine sunt beneficiarii acelor sume. „Sumele cerute de Filat au fost transmise în legătură cu amenințările la care au fost supuse firmele mele din parte organelor de stat controlate de acesta. Inițial eram convins că intențiile lui Filat vizavi de activitatea BEM sunt bune, orientate spre redresarea situației de criză în care se afla banca, dat fiind faptul că pe atunci el era prim-ministru, iar partidul său controla politic mai multe instituții în stat”, a mai declarat Ilan Shor. 

Politicianul consideră că a fost indus în eroare, iar odată cu intrarea sa în funcția de președinte al Consiliului de administrație al BEM au început presiunile asupra sa. „Vlad Filat și persoane din cercul său m-au obligat ca firmele mele să ia credite, iar banii preluați să fie transmiși companiilor controlate de Vlad Filat și Ion Rusu”, a conchis Ilan Shor.

Primarul de la Orhei a fost audiat din nou marți, 22 martie, în cauza penală în care se investighează deposedarea, în noiembrie 2014, a Băncii de Economii de 13,5 miliarde de lei și a Băncii Sociale - 13,2 miliarde de lei. Pe lângă Ilan Shor în această cauză penală sunt învinuiți membrii Consiliului Băncii de Economii, cei ai Consiliului Băncii Sociale, precum și reprezentanți ai unor persoane juridice. În mai 2015, Judecătoria sectorului Buiucani al Capitalei l-a eliberat pe businessman din arest la domiciliu sub control judiciar, după ce acesta s-a înscris în cursa pentru funcţia de primar al orașului Orhei.

În octombrie 2015, omul de afaceri a semnat un autodenunț, publicat ulterior în presă, în baza căruia a fost reținut Vlad Filat. Potrivit lui Ilan Shor, împrejurările legate de scandalul cu compania Le Bridge l-au făcut să apeleze la Filat, căruia i-a dat mită 500.000 de dolari pentru a pune capăt controalelor excesive, dar şi pentru a câştiga procesul de judecată. Ulterior, Vlad Filat ar fi pretins şpagă de un million de dolari pentru a-i permite comerţul fără taxe cu petrol în zona vamală a Republicii Moldova. Iniţial i-a achitat jumătate de million, restul urmând s-o facă după ce liberal-democratul avea să-şi onoreze promisiunea. Shor a mai arătat în denunţul său că Filat i-ar fi propus să-i răscumpere creditele de la Banca de Economii în sumă de un mililiard de lei pentru a-i rezolva problemele cu vama şi staţiile peco. Deşi fostul premier nu şi-a onorat promisiunea, el nu i-a restituit banii omului de afaceri. Primarul orașului Orhei a mai declarat că ultima dată, la 10 octombrie 2015, i-a dat lui Filat 20 de milioane de lei “pentru necesităţile partidului” chiar la sediul PLDM, de pe strada Bucureşti din Capitală.

Sursa video: privesc.eu