Serghei Lebediuc, unul dintre cei cinci magistrați repuși în funcție după ce au fost urmăriți penal în dosarul Laundromat, va primi aproape un million de lei prejudicii materiale de la stat, pentru perioada suspendării din funcție. Decizia instanței de fond a fost menținută printr-o încheiere a Curții de Apel Chișinău care nu a admis recursul Ministerului Justiției. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a deconspirat schemele prin care, în perioada 2011-2014 au fost legalizate peste trei miliarde de dolari, bani negri proveniți din Federația Rusă. Anticoruptie.md a descris circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor.

Serghei Lebediuc și-a adjudecat în instanță  plățile salariale pentru perioada suspendării din funcție, și anume 20 septembrie 2016 - 27 octombrie 2020. Magistrații au admis cererea colegului lor de breaslă, statul urmând să-i achite  un prejudiciu material de 998 043,17 lei, cauzat de „acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești”.

Dosarul penal în care este vizat Serghei Lebediuc, care împreună cu alți 14 judecători a fost acuzat de implicare în spălarea a circa 18 miliarde de dolari din Federația Rusă, prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova, a fost expediată în judecată  în februarie 2017. Inculpații erau învinuiți de spălarea banilor în proporţii deosebit de mari şi pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave. Ulterior, cauzele au fost disjunse, iar în septembrie 2020, procurora Mirandolina Sușițcaia a emis ordonanță privind scoaterea de sub urmărire penale a mai multor foști judecători, inclusiv Serghei Lebediuc, în dosarul disjuns în care acesta era urmărit pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mari.

În octombrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a dat curs demersurilor a cinci magistrați din dosarul Laundromatului de a fi repuși în funcție. 

Centrul de Investigații Jurnalistice a descris într-o anchetă circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor. Schemele folosite de infractori pentru spălările de bani au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți etc. erau unele companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar în calitate de girant era atras un cetățean al Republicii Moldova. Așa ajungeau aceste cauze să fie examinate de judecătorii moldoveni care emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără a fi autentificate, așa cum prevede legea, iar practic la fiecare dosar era anexată doar o parte a xerocopiei buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, lipsind partea în care era indicat domiciliul persoanei. Neștiind exact domiciliul cetățeanului R. Moldova, judecătorii totuși acceptau cauzele spre examinare și pronunțau ordonanțe de încasare a sumelor solicitate de reclamanți.

Pe 18 august 2011, Sergiu Lebediuc semna o ordonanță care viza suma de 300 de milioane de dolari (dosarul nr. 2p – 227/2011). Moldoveanca „datorită” căreia acest dosar a ajuns la Comrat este Irina Cuda, cu domiciliul indicat în dosar ca fiind în raionul Comrat, satul Congaz, str. Ialpug 1. Totuși, o copie a buletinului atașată la același dosar, pe care judecătorul nu ar fi „remarcat-o”, arată că aceasta avea viza de reședință în sectorul Ciocana al Capitalei.

Și fosta magistrată Liliana Andriaş, învinuită în dosarul Laundromatului rusesc, ar putea să îmbrace din nou roba de judecător, după mai bine de 8 ani. În luna martie curent, Curtea de Apel Chişinău a anulat o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii din 2014, prin care nu a fost admis transferul judecătoarei Andriaş de la Judecătoria Economică, care a fost desfiinţată, la Judecătoria Chişinău.

„Se obligă Consiliul Superior al Magistraturii să emită hotărârea prin care să admită cererea repetată a judecătorului Liliana Andriaș de transfer şi să propună repetat Preşedintelui Republicii Moldova candidatura judecătorului Liliana Andriaș pentru numirea, prin transfer a judecătorului Judecătoriei Comerciale de Circumscripție în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău”, se menţionează în decizia Curţii de Apel Chişinău.

În acelaşi timp, examinarea dosarului penal intentat pentru pronunţarea unei decizii contrar legii bate pasul pe loc la Judecătoria Chişinău de mai bine de 6 ani. Examinarea dosarului a fost reluată de la zero la începutul lunii septembrie a anului 2022.

În aprilie 2022, Judecătoria Chişinău a obligat statul să-i plătească fostei magistrate 19 mii de lei pentru cele 19 zile de arest preventiv în Penitenciarul nr.13, pentru că a fost deţinută în condiţii inumane şi degradante. Andriaş a solicitat despăgubiri şi pentru perioada în care s-a aflat în Izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie, însă cererea a fost respinsă.

Recent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins demersul procurorului general interimar, Ion Munteanu, privind percheziționarea și cercetarea magistratului Ghenadie Tocaiciuc, care la sfârșitul anului 2022 a dispus eliberarea din detenție a omului de afaceri Adrian Nichifor.

Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, a explicat în studioul Cabinetului din Umbră de la Jurnal TV  că unul dintre considerente a fost anume plățile pentru perioada de inactivitate a magistraților urmăriți penal sau suspendați din funcție.  

„Noi am avut foarte multe sesizări ale procurorului general și la întâlnirea cu inspecția juridiciară, cu procurorul general, am discutat inclusiv despre aceste sesizări. Nu vorbesc despre acest caz, dar cred că este mult mai bine să mergem pe procedură disciplinară și dacă este cazul, judecătorul să fie sancționat, inclusiv cu eliberarea din funcție, decât judecătorul să nu elibereze dosare timp de doi ani, să primească salariu în acest timp, iar dosarele lui sunt distribuite la alt judecător, ulterior el este achitat și toate sumele de bani pentru o hotărâre a CSM i se achită. Unde este proporționalitatea? Până la moment cred că și Procuratura, și judecătorii care au examinat aceste dosare cred că au mimat aceste lucruri și au luat în mod serios acuzațiile grave care au fost aduse. Cred că e mai bine să lăsăm un judecător să plece din sistem, decât după asta el să fie achitat și să nu aibă nicio sancțiune disciplinară. Vorbesc despre unele categorii, nu vorbesc despre cazurile de îmbogățire ilicită și altele”, a declarat Ion Guzun.

Omul de afaceri Adrian Nichifor (Lupei după căsătorie n.r.), condamnat la 17 ani pentru omor, a fost eliberat i printr-o decizie a Judecătoriei Soroca prin care i-a fost aplicată amnistia pentru cei 4 ani şi 3 luni rămaşi până la ispăşirea pedepsei. Bărbatul nu a fost însă nicio clipă la libertate. La câteva ore după ce a fost pronunţată decizia, Adrian Nichifor a fost reţinut din nou pentru corupţie activă.

 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.