70% din contractele de arendă a spaţiilor forestiere, întocmite de Agenţia Moldsilva în anul 2014, sunt nefuncţionale, terenurile fiind folosite în alte scopuri decât cele stabilite în documente. Mai mult, instituţia rămâne restanţieră în identificarea tuturor construcţiilor neautorizate ridicate în păduri. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile Curţii de Conturi după efectuarea auditului la Agenţia Moldsilva şi mai multe întreprinderi silvice din subordinea acesteia.

Ridicarea construcţiilor neautorizate pe terenuri de pădure arendate de personae fizice sau juridice rămâne o problemă nesoluţionată de autorităţi. “Nu este un răspuns clar dacă construcțiile edificate corespund sau nu rigorilor normative privind «construcții ușor demontabile», întrucît o parte din ele au fundament sau piloni din beton, fiind solid legate de pămînt, iar construcția propriu-zisă este din lemn”, concluzionează reprezentanţii Curţii de Conturi.

Asta chiar dacă presa a abordat subiectul de nenumărate ori în reportajele şi investigaţiile sale. Bunăoară, în cea mai recentă anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, publicată pe portalul Anticoruptie.md, se arată că fostul deputat democrat Constantin Botnari a îngrădit 40 de ari de pădure lângă casa de la Durleşti, suburbie a Capitalei, fapt care s-a adeverit ulterior ca fiind ilegal.

Într-o altă anchetă se arată cum unii proprietari care și-au ridicat case în codri la limita legii le scot de vânzare la preţuri exorbitante.

Raportul Curţii de Conturi relevă că peste o treime (33,9%) din terenurile forestiere date în arendă în anul 2014 de către Agenţia Moldsilva nu sunt înregistrate la oficiile cadastrale, aşa cum obligă legea. Suprafaţa acestora constituie peste 2.300 de hectare de terenuri împădurite. Alte peste 5.300 de hectare date în arendă în scopuri de gospodărire cinegetică au fost transmise fără acordul autorităților centrale.

Totodată, la contractele de arendă lipsesc mai multe documente privind investiţiile financiare planificate şi modul de folosire a acestor suprafeţe. Din totalul de 694 de contracte, patru lipsesc cu desăvârşire, 65 de contracte nu există în original (doar copii neautentificate), iar la alte 108 contracte  lipsesc actele de predare-primire a terenurilor fondului forestier. Mai mult, Agenția Moldosilva nu a încheiat contracte de arendă cu deținătorii de tabere de vacanță și cu instituțiile de menire socială și curativă, amplasate pe terenurile fondului forestier, care ocupă o suprafață totală de 22,7 hectare.

O altă încălcare depistată de auditori este subarenda terenurilor forestiere prin acorduri adiționale la contractele de arendă. Acestea stabilesc transmiterea dreptului de arendă de la arendașul inițial (în special – persoane fizice) către arendașul nou (în special – persoane juridice). Astfel, în perioada 2011-2015 au fost înregistrate 100 de acorduri adiționale la contractele privind transmiterea dreptului de arendă a terenurilor cu suprafața totală de 545,301 ha – fapt interzis prin lege.

Auditul Curţii de Conturi confirmă că atât Agenţia Moldsilva, cât şi întreprinderile silvice din ţară admit numeroase încălcări la gestionarea fondului forestier al ţării, acestea nefiind soluţionate ani în şir. Deşi instituţia a constat abaterile şi în misiunile precedente de audit, ele nu au fost remediate, iar starea lucrurilor continuă să se agraveze.

“Situația are la origine mai mulți factori, însă principalul îl constituie managementul instituțional, corporativ și financiar exercitat contrar principiilor bunei guvernări. Astfel, atât la nivelul Agenției, cît și a entităților din subordine, de-a lungul anilor, situația practic nu se schimbă în sensul afirmării unei gestiuni bazată pe reguli și disciplină, pe procese standardizate și rezultate benefice intereselor publice”, concluzionează auditorii.

Adevărul despre codrii Moldovei. Cum au devenit băieții deștepți proprietari de pădure la Durlești 

Pădurea de la Dănceni-Sociteni, „Ţiganca“ actualei guvernări

Adevărul despre codrii Moldovei: Bani, tupeu şi pile-n Parlament