Jurnaliștii de investigație primesc tot mai multe răspunsuri la solicitările oficiale în care funcționarii publici invocă datele cu caracter personal, refuzând astfel să ofere informații de interes public. Reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal spun că, de multe ori, autoritățile interpretează eronat atunci când, invocând acest motiv, nu prezintă datele solicitate pentru că aproape orice solicitare de informație presupune o ingerință în viața privată. Practica CEDO arată, de exemplu, că o astfel de ingerință este permisă, atâta timp cât la nivel național există o lege care permite acest lucru, iar în cazul Republicii Moldova este vorba despre Legea privind accesul la informație și Legea cu privire la libertatea de exprimare. Pe de altă parte, unii experți cred că Centrul este folosit direct sau indirect de instituțiile publice în calitate de paravan sau bâtă în raport cu accesul la informația de interes public. Subiectul a fost abordat joi, 1 decembrie, la o ședință a Clubului jurnaliștilor de investigație, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice.       

Autoritățile publice invocă tot mai des protecția datelor cu caracter personal atunci când oferă răspunsuri la solicitările de informație ale jurnaliștilor. În multe cazuri, funcționarii apelează la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), angajații căruia ar trebui să-i ghideze la formularea unui răspuns. Astfel, instituțiile publice tergiversează oferirea informațiilor de interes public, așa cum s-a întâmplat și în cazul Centrului de Investigații Jurnalistice care, la început de octombrie, a cerut Comisiei Electorale Centrale acces la listele de subscripție și la rapoartele financiare ale candidaților și care peste aproape două săptămâni, cu 11 zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, a informat jurnaliștii că a apelat la CNPDCP. 

Eugen Râbca, expert în domeniul accesului la informație, este de părere că instituțiile publice folosesc Centrul în calitate de paravan în raport cu accesul la informația de interes public „Este benefică contribuția Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru crearea unei practici. Totuși, se creează impresia că Centrul este folosit direct sau indirect de alte instituțiile publice în calitate de motiv, paravan, bâtă în raport cu accesul la informație de interes public. Am impresia că alte instituții publice creează o imagine negativă Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, transformându-l într-un dușman al libertății de exprimare în Republica Moldova”, a comentat Eugen Râbca. 

Sergiu Bozianu, șef adjunct al Direcției evidență și control al CNPDCP, a explicat că invocarea datelor cu caracter personal nu înseamnă de fapt că jurnaliștii nu pot avea acces la informațiile solicitate. „Este total eronată afirmația potrivit căreia dacă invocăm că sunt date cu caracter personal, nu putem intra în posesia acestor informații sau ar exista vreo restricție de a intra în posesia acestor date. Sunt trei condiții prestabilite de legiuitor care dau posibilitatea oricărui subiect care probează un anumit interes de a avea acces la datele cu caracter personal, fiind vorba despre calitatea persoanei, dacă fapta în care este implicată această persoană este de interes public și, respectiv, dacă informația administrată a fost manifestată public de către subiectul datelor cu caracter personal”, a precizat Sergiu Bozianu. 

Reprezentantul Centrului susține că orice solicitare de acces la date cu caracter personal, într-o anumită măsură, implică ingerința în viața privată. „În majoritatea cazurilor, subiecții pe care îi investigați nu vor fi de acord cu faptul că doriți să obțineți o anumită informație încercând să o publicați. Ținând cont de practica CEDO în cazurile în care a examinat accesul la informație prin prisma protecției datelor cu caracter personal, astfel de ingerință ar putea exista în cazul în care există o normă legală la nivel național care permite o astfel de ingerință, cum ar fi Legea privind accesul la informație și Legea cu privire la libertatea de exprimare”, a subliniat Sergiu Bozianu. 

Depersonalizarea exagerată a hotărârilor de judecată

Și depersonalizarea hotărârilor de judecată se face într-un mod exagerat de către instanțele din Republica Moldova, au recunoscut participanții la discuție. „Avem hotărâri judecătorești în care judecătorul este indicat XXX, există hotărâri prin care persoana este condamnată la XXX ani sau hotărâri prin care persoana XXX se judecă, de exemplu, cu un consiliu raional de la sud. Este, părerea mea, exagerat”, a mai spus Eugen Râbca.

Ion Guzun, jurist în cadrul Centrului de Resurse Juridice, este de aceeași părere: invocarea datelor cu caracter personal a devenit o practică la care se recurge selectiv, iar depersonalizarea hotărârilor de judecată pare pe alocuri ridicolă. „În multe hotărâri de judecată nu este indicat numele judecătorului. Asta nu este dată cu caracter personal. Atunci pentru ce președintele emite un decret prin care îl numește, îl investește în funcție dacă el în hotărâre este X? Acea hotărâre are însă un impact public”, a subliniat expertul.

Șeful adjunct al Direcției evidență și control al CNPDCP susține că instituția sa a sesizat această problemă în 2015. „Am făcut demersurile necesare pentru a comunica entităților că nu este bine. Am considerat că este o depersonalizare excesivă. Am identificat care a fost problema. Depersonalizarea se face nu de către judecător, ci de către asistenți sau grefieră, prin Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD) și are anumite criterii de depersonalizare prestabilite. Aceste criterii nu au fost adaptate în deplină măsură. Programul selecta automat care sunt identificatorii și ștergea absolut totul. Am soluționat această problemă în mare parte. Probabil, de acum înainte vom găsi mai puține hotărâri depersonalizate în acest fel. În prezent se aduc îmbunătățiri acestui soft și va fi o altă logică de selecție a datelor”, a explicat Sergiu Bozianu.

Ședinta Clubului Jurnaliștilor de Investigație face parte din Campania „Jurnaliștii pentru integritate în serviciul public”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Fundației Soros-Moldova.