DOC // CEC restricționează accesul la listele de subscripție și rapoartele financiare ale candidaților

Anticoruptie.md
20/10/2016
Ședința Comisiei Electorale Centrale Foto: CEC

Comisia Electorală Centrală restricționează accesul jurnaliștilor la listele de subscripție și rapoartele financiare ale candidaților la funcția de șef al statului. Centrul de Investigații Jurnalistice a expediat instituției mai multe solicitări de acces la informație în acest sens. Membrii CEC au invocat însă protecția datelor cu caracter personal, adresându-se Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Cornelia Cozonac, președinta CIJM, consideră că astfel autoritățile îngrădesc în mod abuziv accesul jurnaliștilor la informația de interes public. ​

La 7 octombrie, Centrul de Investigații Jurnalistice a depus la Comisia Electorală Centrală o solicitare prin care a cerut acces la listele de subscripție depuse de grupurile de inițiativă pentru înregistrarea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. „Interesul față de acestea este determinat de polemicile din societate vizavi de corectitudinea desfășurării campaniei electorale. Considerăm că un eventual refuz nu ar putea fi motivat fiind invocate datele cu caracter personal. Ne asumăm responsabilitatea să nu divulgăm datele cu caracter personal conținute în documentele solicitate”, se arată în prima solicitare depusă acum aproape două săptămâni. 

Suplimentar la aceasta, jurnaliștii Centrului au expediat o altă solicitare prin care au confirmat din nou că-și asumă responsabilitatea să nu divulge date cu caracter personal și să nu fotografieze documentele. În acest scop, se preciza în scrisoare, la sediul CEC urmau să fie delegate jurnalistele Anastasia Nani și Mariana Rață. „Comisia este obligată ca în procesul de prelucrare a acestei categorii de date să ia măsurile organizatorice și tehnice necesare pentru protecția datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii, precum și împotriva altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce privește riscurile prezentate de prelucrare și caracterul datelor prelucrate. În acest context, Comisia vă informează că a solicitat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să-și expună punctul de vedere privind posibilitatea legală de a pune la dispoziția Centrului de Investigații Jurnalistice listele de subcripție solicitate, cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal ale susținătorilor din liste”, este răspunsul semnat de Alina Russu, președinta CEC. 

O altă solicitare expediată recent la CEC viza accesul la rapoartele financiare ale tuturor candidaților la funcția de șef al statului, cu indicarea locurilor de muncă ale donatorilor. În replică, reprezentații Serviciului de presă al Comisiei au declarat că aceste date nu pot fi prezentate sub nicio formă, asta pentru că s-au înăsprit regulile de protecție a datelor cu caracter personal, pentru prevenirea intimidării donatorilor în campania electorală. Până în prezent însă, atât la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cât și la cele locale din 2015, numele și prenumele donatorilor, precum și anul nașterii, locul de muncă, dar și sursa finanțării erau publice.

Iurie Ciocan: „Puteți studia orice documente”

La mijlocul lunii septembrie, prezent la discuțiile publice, parte a unei campanii de monitorizare a alegerilor prezidențiale, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice, Ziarul de Gardă, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în parteneriat cu Freedom House, Iurie Ciocan, membru CEC, fost președinte al instituției, a declarat că jurnaliștii pot avea acces atât la rapoartele financiare, cât și la alte documente de interes public. Condiția este ca reporterii să-și asume să nu divulge date cu caracter personal. „Nu puteți scoate din CEC documente, dar le puteți studia. (...) Dacă în calitate de ziarist vă interesează o anumită informație vă adresați la CEC, în scris, printr-un demers, formulați sfera de interese și obțineți aceste informații. Nu veți obține acces până nu veți semna o declarație, conform Legii, prin care vă asumați responsabilitatea pentru accesul și utilizarea acestor date”, a explicat Iurie Ciocan. 

Iurie Ciocan la discuțiile publice din septembrie

Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, este de opinia că autoritățile îngrădesc cu bună știință și în mod abuziv accesul jurnaliștilor la informația de interes public.

„Datele personale în cazul persoanelor antrenate în campanie electorală, inclusiv cele despre finanțarea partidelor, nu pot fi restricționate pentru că interesul public primează. Aceste date ar trebui să fie deschise pentru toți cetățenii. Jurnaliștii, prin natura meseriei lor, trebuie să aibă acces la informația de interes public pentru că ei lucrează în interesul cetățenilor. Ceea ce face CEC și Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, și anume că îngrădesc accesul jurnaliștilor la informația de interes public, sub pretextul protecției datelor personale, este un abuz, este încălcarea drepturilor cetățeanului la informația de interes public. Prin aceste tărăgănări, cereri a tot felul de acte, confirmări, promisiuni se atentează la libertatea presei. Se lucrează intenționat pentru a împiedica jurnaliștii să-și facă meseria. Acest Centru de Protecție a Datelor cu Caracter Personal nu este nici pe departe o instituție care protejează drepturile cetățenilor, ci este o unealtă în mâinile autorităților, cu care sunt protejate interesele private ale demnitarilor corupți și ale partidelor de la guvernare, care au interes direct să tăinuiască cât mai multă informație care nu trebuie să ajungă la cetățeni”, susține Cornelia Cozonac. 

Avocata Tatiana Puiu susține că deși Legea privind protecția datelor cu caracter personal conține mai multe restricții, jurnaliștii ar avea prioritate în cazul informațiilor de interes public. „Mai multe prevederi care impun restricții nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condiţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare. Listele de subscripție au fost întocmite în baza unor semnături care au fost adunate voluntar”, a comentat Tatiana Puiu. 

Anticoruptie.md
20/10/2016

Comentarii