Republica Moldova intră într-o etapă decisivă a negocierilor de aderare, după deschiderea pe 15 iunie, la Luxembourg, a Clusterului 1 - „Valori fundamentale”. Într-un interviu acordat Buletinului de Politică Externă FES/APE, Ambasadoarea Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, doamna Daniela Morari, vorbește despre miza următoarelor clustere de negocieri, condițiile interimare, principiul meritelor proprii, calendarul ambițios al aderării, tranșele din Planul de Creștere, atragerea investițiilor private și necesitatea unui consens intern în fața dezinformării și a presiunilor externe. Am discutat, de asemenea, despre faptul că fiecare pas pe drumul spre aderarea la UE va depinde atât de reformele livrate de Republica Moldova, cât și de unanimitatea statelor membre. Vă invităm să citiți interviul integral:

Doamnă Ambasadoare, după deschiderea Clusterului „Valori fundamentale”, care este calendarul realist pentru deschiderea celorlalte cinci clustere? Ce obiective trebuie să atingă Chișinăul până la sfârșitul anului și cât depinde acest calendar de performanța Republicii Moldova, respectiv de consensul politic al celor 27 de state membre ale UE?

Republica Moldova a deschis negocierile de aderare pentru Clusterul „Valori fundamentale”. De asemenea, atât Comisia Europeană, cât și Consiliul Uniunii Europene au confirmat că țara noastră este pregătită să înceapă negocierile și pentru celelalte clustere.

În prezent, autoritățile poartă discuții cu Președințiile rotative ale Consiliului UE - Cipru și Irlanda, care va prelua mandatul de la 1 iulie - în vederea deschiderii mai multor clustere în cursul lunii iulie și, ulterior, a tuturor celor rămase.

În paralel, conform metodologiei de aderare, Republica Moldova trebuie să îndeplinească condițiile de referință interimare prevăzute în poziția comună a Uniunii Europene cu referire la capitolele 23 și 24 din Clusterul „Valori fundamentale”. Confirmarea, de către Comisia Europeană și Consiliul UE, a îndeplinirii acestor repere va permite avansarea către închiderea provizorie a capitolelor de negociere. Aceste obiective reprezintă principalele priorități ale Republicii Moldova pentru perioada imediat următoare și până la sfârșitul acestui an.

„Valori fundamentale”, testul cel mai greu al statului

Clusterul „Valori fundamentale” este primul deschis și ultimul închis în procesul de aderare. Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai vulnerabile trei domenii ce ar putea încetini negocierile: reforma justiției, combaterea corupției sau capacitatea administrației publice? În evaluarea progreselor, va pune Bruxellesul accentul, prioritar, pe adoptarea legislației sau pe rezultatele concrete și caracterul ireversibil al reformelor?

Nu întâmplător Clusterul „Valori fundamentale” este primul deschis și ultimul închis în procesul de aderare și, totodată, singurul care include condiții interimare - miza este demonstrarea funcționalității și operaționalității instituțiilor, astfel încât Republica Moldova să fie pe deplin pregătită pentru integrarea în Uniunea Europeană la momentul dobândirii statutului de stat membru.

Evaluarea progresului se bazează pe o serie amplă de indicatori, inclusiv pe așa-numitul „track record”, care reflectă implementarea efectivă a reformelor. Sunt analizate, de exemplu, modul în care sunt luate deciziile, numărul cazurilor ajunse în instanță și acțiunile procedurale întreprinse, accentul fiind pus pe rezultatele concrete, nu doar pe adoptarea cadrului legislativ.

Aceste criterii vizează reforma justiției și combaterea corupției, însă într-o abordare mult mai largă decât cea instituțională. Nu este vorba doar despre activitatea autorităților specializate sau despre investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt, ci despre capacitatea statului de a combate corupția în toate domeniile, inclusiv în sistemul de justiție, și de a consolida transparența, eficiența și profesionalizarea instituțiilor publice.

Meritocrație, sincronizare cu Ucraina și riscul veto-urilor

Liderii europeni insistă că aderarea se va baza pe meritele proprii ale fiecărui candidat. Înseamnă aceasta că Republica Moldova poate avansa de facto separat de Ucraina atunci când îndeplinește condițiile? Cât de mare rămâne riscul ca progresele tehnice ale Chișinăului să fie întârziate de veto uri naționale, oboseala extinderii sau alte calcule politice din interiorul UE?

Având în vedere că Republica Moldova a depus cererea de aderare în urma unui pas similar făcut de Ucraina, multe dintre deciziile adoptate de Uniunea Europeană în privința celor două state au fost luate în cadrul acelorași ședințe. De aici și sincronizarea anumitor procese decizionale la nivelul UE. Dar procesul de aderare și actuala metodologie se bazează pe evaluarea meritelor fiecărui stat candidat, iar criteriile de referință pentru închiderea fiecărui capitol de negociere („closing benchmark”) sunt ajustate la realitățile fiecărei țări.

Procesul de aderare nu este o competiție în sine, ci un proces de avansare de la o anumită etapă către funcționalitate, astfel încât fiecare țară candidată să poată demonstra, prin reformele și transformările pe care le realizează, că va deveni un stat membru deplin, funcțional și aliniat valorilor și proceselor Uniunii Europene.

Astfel, în ceea ce privește implementarea reformelor și ritmul în care vor avansa Republica Moldova și Ucraina, ceea ce va conta cel mai mult va fi livrarea de rezultate în raport cu condiționalitățile stabilite. Acesta va fi indicatorul care va permite avansarea în procesul de aderare.

Republica Moldova va fi evaluată în funcție de rezultatele pe care le va obține. Dincolo de „tema pentru acasă” pe care o avem în procesul de aderare și de eforturile depuse pentru implementarea reformelor, merită menționate și recomandările Comisiei Europene din Pachetul de Extindere, care reprezintă, la rândul lor, indicatori importanți pentru a măsura unde ne aflăm în acest proces.

Există, așadar, indicatori clari care permit să demonstrăm că merităm să avansăm în negocierile de aderare.

Aderare în 2028 sau după 2030?

Credeți că este posibil un orizont de aderare a Republicii Moldova la UE spre 2028 sau ar fi mai realist undeva după 2030? Poate intra Republica Moldova în acest pachet de extindere spre 2028, alături de Muntenegru, de exemplu?

Acest lucru a fost confirmat și de Comisia Europeană, care a apreciat că este vorba despre un calendar ambițios, dar în același timp realist. Totul depinde de modul în care vom reuși să avansăm pe acești pași procedurali la nivelul Uniunii Europene.

Din acest motiv, în toate discuțiile pe care le avem - la nivel politic, tehnic și instituțional - cu Comisia Europeană, Consiliul și Statele Membre, depunem toate eforturile pentru a avansa în aceste etape procedurale. Așa cum am menționat, obiectivul imediat este deschiderea negocierilor pentru toate clusterele rămase și avansarea pe criteriile de referință aferente Clusterului „Valori fundamentale”, ceea ce ne va permite să demarăm și închiderea unor capitole de negociere.

Republica Moldova înregistrează deja progrese bune în mai multe domenii. Credem că, imediat ce vom primi unda verde privind implementarea criteriilor de referință intermediare, vom putea începe închiderea unor capitole. Avem rezultate bune pe dimensiunea digitală, precum și în domeniile educației și cercetării. În total, identificăm aproximativ zece capitole în care, raportat la condiționalitățile de închidere, progresul este unul solid.

Ne propunem să folosim perioada următoare pentru a prezenta un raport substanțial privind aceste rezultate și sperăm că și Comisia Europeană va avea aceeași evaluare, astfel încât să putem merge în fața Statelor Membre pentru a obține aprobarea necesară închiderii capitolelor de negociere.

Procesul presupune numeroase etape procedurale, fiecare cu propriul grad de complexitate. Totuși, cel mai important element rămâne, așa cum ați menționat și dumneavoastră, necesitatea unanimității tuturor statelor membre.

Este dificil de anticipat cât timp va fi necesar pentru obținerea acestei unanimități. Totuși, ne aflăm într un context favorabil extinderii. Comisia Europeană consideră extinderea o prioritate a actualului său mandat, iar Parlamentul European împărtășește aceeași viziune. De asemenea, concluziile ultimului Consiliu European reconfirmă că extinderea rămâne o prioritate, chiar dacă agenda europeană include și alte provocări și priorități. Mizăm pe menținerea acestui sprijin politic, fără de care procesul de aderare nu poate avansa.

Planul de Creștere: bani europeni contra reforme livrate

Planul de Creștere pune la dispoziția Republicii Moldova până la 1,9 miliarde de euro, iar aproximativ 504 milioane au fost deja debursate. Ce reforme concrete condiționează următoarele tranșe și ce se întâmplă dacă unele condiții sunt îndeplinite cu întârziere? Cum poate fi evitată situația în care banii sunt alocați și raportați, dar efectele lor se resimt prea puțin în economie și în viața cetățenilor?

Planul de Creștere este strâns legat de Agenda de Reforme, iar Republica Moldova și-a asumat un set clar de reforme pentru a putea beneficia de debursarea fondurilor europene.

Republica Moldova înregistrează una dintre cele mai înalte rate de implementare, debursare și absorbție a fondurilor din cadrul Planului de Creștere. Pentru cea de-a doua tranșă, am reușit să îndeplinim 93% dintre cerințele stabilite de Uniunea Europeană. Chiar și în comparație cu statele din Balcanii de Vest, care beneficiază de planuri similare, sau cu Ucraina, care implementează Planul de Reconstrucție, Republica Moldova se remarcă printr-un nivel ridicat de implementare.

Data de 30 iunie reprezintă termenul-limită pentru îndeplinirea condiționalităților aferente celei de-a treia tranșe din Planul de Creștere. Estimăm că vom menține această rată înaltă de implementare și vom prezenta, către mijlocul lunii iulie, raportul privind realizarea condiționalităților asumate. Ulterior, acesta va fi evaluat de Comisia Europeană, care urmează să confirme rezultatele obținute.

Pentru Republica Moldova este o prioritate să livreze reformele asumate pentru a putea debursa și absorbi aceste fonduri. Totodată, pe lângă componenta de reforme, Planul de Creștere include și o componentă investițională, la fel de importantă pentru dezvoltarea țării.

Investiții europene: de la anunțuri la capital în economie

La Conferința de Investiții UE-Moldova, desfășurată la Chișinău la început de iunie și la care a participat și Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, au fost anunțate proiecte de până la 641 de milioane de euro. Cât reprezintă investiții private ferme și cât sunt, deocamdată, finanțări, garanții sau intenții? Când ar trebui să intre efectiv capitalul în economie, câte locuri de muncă ar putea fi create și ce reforme cer investitorii în domeniul justiției, fiscalității, achizițiilor publice și securității energetice?

Conferința a fost importantă, deoarece a adus o nouă dimensiune Planului de Creștere. Pe lângă investițiile clasice în proiecte de infrastructură și dezvoltare, un accent deosebit a fost pus pe implicarea sectorului privat.

În toamna anului trecut, Comisia Europeană a lansat un apel de proiecte destinat sectorului privat, desfășurat în trei ediții, la care au aplicat companii din diferite domenii, în special din sectorul energetic.

În cadrul recentei conferințe au fost anunțate companiile selectate în urma acelui apel de proiecte, care sunt pregătite să investească în Republica Moldova, beneficiind și de un sprijin suplimentar din partea Comisiei Europene pentru dezvoltarea unor sectoare strategice.

Pe lângă investițiile în domeniul energetic, există interes și din partea unor companii străine pentru proiecte în sectorul apei, logisticii, agriculturii și al digitalizării.

Acestea sunt domeniile prioritare în care există atât necesități de dezvoltare, cât și un interes crescut din partea companiilor din statele membre ale Uniunii Europene și din Republica Moldova de a-și extinde investițiile și activitatea operațională.

Ce îi preocupă pe investitori: justiția, birocrația, energia și securitatea

Suntem convinși că aveți discuții dese la Bruxelles cu potențiali investitori străini interesați de Moldova. Sunteți întrebată despre reforma justiției, fiscalitate și securitate energetică. Atunci când ei vă pun întrebări despre Republica Moldova și ar vrea să intre pe piața Republicii Moldova, contează aceste aspecte pentru investitorii străini?

Da, aceste aspecte contează foarte mult. Investitorii sunt atenți inclusiv la evoluțiile din domeniul justiției, precum și la indicatorii care vizează mediul de afaceri. Îi interesează nivelul de birocrație și eficiența procedurilor administrative, respectiv cât de mult durează obținerea autorizațiilor, licențelor sau a altor aprobări necesare desfășurării activităților economice.

De asemenea, un indicator important sunt situația din sectorul energetic și evoluțiile din acest domeniu. De exemplu, creșterea ponderii resurselor regenerabile este privită favorabil de investitorii din sectorul privat atât pentru dezvoltarea unor afaceri în acest domeniu, cât și pentru implementarea unor proiecte bazate pe energie verde.

Potențialii investitori sunt interesați și de dimensiunea rezilienței și a securității. Ei întreabă cum a reușit Republica Moldova să facă față provocărilor din ultimii ani și încearcă să înțeleagă mai bine realitățile și contextul în care își desfășoară activitatea țara noastră.

Consens intern și reziliență în fața ingerințelor

Aderarea nu poate rămâne doar proiectul unei guvernări sau al unei majorități parlamentare. Cum poate Chișinăul construi un consens care să includă opoziția, societatea civilă, autoritățile locale și mediul de afaceri, astfel încât reformele să reziste schimbărilor politice? Și cât de mult pot dezinformarea și ingerințele Rusiei să afecteze sprijinul public și ritmul integrării europene?

Cu toții am văzut cum aceste provocări pot distorsiona realitatea, cât rău pot produce și cât de profund pot fi inoculate în mințile și inimile oamenilor.

Am văzut, de asemenea, cât de mult efort este necesar pentru a explica, a informa și a readuce lucrurile într-un cadru obiectiv și bazat pe fapte. Cred că aceste provocări continuă să existe. Am învățat lecții importante despre cum să rămânem rezilienți și vigilenți și despre necesitatea de a înțelege noile modalități prin care suntem provocați și supuși atacurilor informaționale. În același timp, într-adevăr, este esențial ca toate segmentele societății să fie implicate în acest proces. Aderarea la Uniunea Europeană este un proces complex, care nu poate fi realizat de o singură instituție sau de un singur actor. Este un proces de transformare care necesită implicarea întregii societăți.

Din discuțiile pe care le am la Bruxelles cu delegațiile și echipele din Republica Moldova - fie reprezentanți ai societății civile, fie exponenți ai Parlamentului, ai autorităților publice locale sau ai mediului de afaceri - observ aceeași aspirație: standarde de viață mai bune, o calitate mai ridicată a vieții, oportunități pentru dezvoltarea sectorului privat și, implicit, pentru creștere economică.

Aceste obiective sunt împărtășite de toți. Important este să găsim modalitatea prin care fiecare să contribuie la acest efort comun și să valorificăm oportunitățile pe care le oferă procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Vă mulțumim!