Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), şi-a susţinut recent teza de doctor habilitat în drept. Între altele, autorul lucrării vine cu recomandări care fac parte din lista celor 17 iniţiative promovate de Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc, condus de preşedintele CSJ. Oamenii de ştiinţă susţin că teza este bună, deşi iniţiativele sunt criticate de organizaţiile neguvernamentale din domeniu şi, potrivit unui sondaj, o parte din reforme nu sunt susţinute nici de judecători. Mai mulţi experţi au aflat din teză că iniţiativele au fost deja expediate Guvernului şi Parlamentului, fără a fi supuse unor dezbateri.

Mihai Poalelungi, care candidează pentru al doilea mandat la şefia CSJ, a susţinut teza „Obligaţiile pozitive şi negative ale statutului prin prisma CEDO” în decembrie 2015, iar consultant ştiinţific i-a fost Oleg Balan, fostul ministru de Interne. Magistratul a inclus, între altele, în lucrarea sa câteva soluţii de ordin legislativ: crearea în cadrul Parlamentului a unei Comisii permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra executării hotărârilor instanţelor judecătoreşti naţionale şi internaţionale; introducerea recursului individual la Curtea Constituţională; anularea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată şi stabilirea prin lege a unor termeni exacţi de examinare a cauzelor.

Recomandările au fost promovate insistent în ultimul an de Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ), iar din teză aflăm că acestea sunt demult examinate de autorităţi.  „Toate aceste propuneri de lege ferenda şi-au găsit reflectare în trei proiecte de legi distincte care au fost expediate spre examinare Ministerului Justiţiei prin scrisoarea nr. 5s-51/15 din 8 mai 2015, Guvernului Republicii Moldova prin scrisoarea nr.5s-101/15 din 5 septembrie 2015 şi Parlamentului Republicii Moldova, fiind personal înmânate reşedintelui Parlamentului la 6 septembrie 2015”, se arată la finalul tezei.

Organizaţiile neguvernamentale din domeniu au criticat de mai multe ori soluţiile propuse de CRSJ. Experţii au declarat în repetate rânduri că propunerile dau peste cap mersul reformei în Justiţie. Mai nou, un sondaj la care, alături de avocaţi şi procurori, au participat şi 273 de judecători (58% din numărul total - n.r.), realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice “CBS-AXA”, la solicitarea Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), arată că mai multe recomandări ale lui Mihai Poalelungi nu sunt susţinute de magistraţi. Bunăoară, în cazul celei privind achitarea taxei de stat după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, doar 20% din judecătorii respondenți au răspuns favorabil. În favoarea introducerii termenelor fixe de examinare a cauzelor civile și penale în instanţe s-au expus doar 13% din magistraţi.

Mihai Poalelungi a enunţat o parte din aceste recomandări încă în martie 2015, la adunarea generală a judecătorilor. „Este dreptul autorului să-şi promoveze nişte idei, cu condiţia ca ele să fie argumentate. În lucrarea sa, Mihai Poalelungi analizează 300 de speţe, tema aceasta n-a fost tratată până acum nici în Moldova, nici în România, deci este o lucrare de pionerat, de calitate înaltă, care corespunde tuturor parametrilor - actualitate, valoare ştiinţifică, metodologia cercetării, aplicabilitate etc. ONG-urile pot comenta cât or vrea, dar trebuie să demonstreze cu argumente ştinţifice”, ne-a declarat Nicolae Osmochescu, referent principal al lucrării.

„În principiu, intercalarea acestor propuneri în teză au dreptul la existenţă, atunci când un om de ştiinţă analizează nişte fenomene ştiinţifice, ajunge la nişte concluzii şi formulează un set de propuneri în baza concluziilor. Cât despre propunerile CRSJ, le cunosc foarte bine şi, personal, nu cred în ele. Mă îndoiesc că ar îmbunătăţi situaţia din sistem, nu cred în succesul lor, ba chiar văd un anumit pericol”, a spus Nicolae Roşca, doctor habilitat în drept.