Majoritatea inițiativelor de modificare a legislației în domeniul Justiției, lansate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc, nu sunt prevăzute sau vin în contradicție cu Strategia de Reformă a Sectorului Justiției (SRSJ). De această părere sunt cele 18 organizații ale societății civile care au făcut publică joi, 18 iunie, opinia cu privire la inițiativele de reformare a Justiției, lansate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ) la 20 mai 2015.

CRSJ a venit cu 17 inițiative de modificare a legislației în domeniul Justiției. Printre acestea – introducerea juraților, judecătorilor de onoare, schimbarea modului de plată a taxei de stat, componența Curții Supreme de Justiție (CSJ), schimbarea modului de examinare a cauzelor în instanțele judecătorești în sensul reducerii căilor de atac. Deși, potrivit experților, aceste inițiative necesită un termen mai mare de dezbatere cu implicarea societății civile, după doar o singură lună de la lansare, vineri, 19 iunie, acestea vor fi luate în discuție în cadrul unei dezbateri finale.

Experții mai spun că majoritatea acestor inițiative nu se regăsesc în Strategia de Reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) pentru anii 2011 – 2016, aprobată prin Legea nr. 231 din 25 noiembrie 2011, unele contrazic Strategia, nu pot fi aplicate sau chiar sunt periculoase pentru Republica Moldova. Mai mult decât atât, implementarea SRSJ constituie și obligații în vederea implementării Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Suportul bugetar care urma să fie acordat Republicii Moldova în vederea implementării SRSJ deja este redus din cauza restanțelor la implementare din partea Republicii Moldova. Orice deraiere de la implementarea SRSJ este în detrimentul țării, sunt de părere organizațiile semnatare a opiniei publice.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova de comun cu organizațiile semnatare ale opiniei publice susțin integral doar o singură propunere a CRSJ – de a prevedea prin lege posibilitatea de a încadra în statele de personal ale Institutului Național al Justiției (INJ) a formatorilor din țările membre ale Uniunii Europene.

Alte cinci propuneri sunt susținute condiționat și anume: revizuirea jurisdicției Curții de Apel Chișinău, crearea unei comisii permanente pentru supravegherea executării hotărârilor judecătorești, reorganizarea Inspecției judiciare, obligarea judecătorului de a media și reducerea imunității judecătorilor.

„Considerăm oportună reorganizarea Curții de Apel Chișinău, dar nu în forma în care o propune CRSJ. Acum doi ani au fost cheltuite 60 de milioane de lei din bugetul public pentru ridicarea unei anexe pe lângă edificiul Curții de Apel Chișinău. Acum se cere divizarea curții în două structuri diferite, pentru orașul Chișinău și pentru localitățile din apropiere. De ce se cere acest lucru anume acum? Va crea o presiune enormă asupra bugetului, mai ales că propunerea a venit fără un studiu de fezabilitate”, consideră Nicolae Roșca, doctor în drept, conferenţiar universitar.

În același timp, organizațiile semnatare ale opiniei publice nu susțin crearea unei comisii permanente pentru supravegherea executării hotărârilor judecătorești naționale, dar susțin atribuirea rolului de exercitare a controlului parlamentar asupra executării hotărârilor CtEDO Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului. De asemenea, nu se bucură de susținerea societății propunerea de reorganizare a Inspecției judiciare prin creșterea de la 5 inspectori-judecători la 15 inspectori-judecători și 15 asistenți ai inspectorilor-judecători. Se recomandă, în schimb, inițierea discuțiilor în vederea consolidării rolului și statutului Inspecției judiciare și luarea deciziei cu privire la numărul judecătorilor-inspectori după analizarea minuțioasă a activității acestora. Tot de susținere se bucură fortificarea instituției medierii în Republica Moldova, dar nu în forma și procedura propusă de CRSJ. În context, organizațiile sunt de părere că accentul ar trebui pus pe medierea de către mediatorii profesioniști. Ultima initiative susținută condiționat de CRJM este reducerea imunităților judecătorilor în proceduri contravenționale, dar nu în versiunea prevăzută în propunerile de modificare a legislației ale grupului de inițiativă al CRSJ. Se recomandă excluderea competenței exclusive a instanțelor de a aplica sancțiuni contravenționale judecătorilor.

Celelalte inițiative ale CRSJ sunt inoportune, nu au o argumentare logică și necesită cheltuieli nejustificate, consideră organizațiile semnatare.

Unele propuneri, cum ar fi perceperea taxei de stat la terminarea procesului, mărirea numărului de judecători ai Curții Constituționale și de inspectori judecători, introducerea curților cu jurați și a judecătorilor de onoare, presupun costuri esențiale pentru bugetul statului – fie prin neperceperea surselor financiare, în cazul taxei de stat, fie prin cheltuieli suplimentare, în cazul creării instituțiilor noi propuse.

„Achitarea taxei de stat după terminarea procesului ni se pare o propunere dubioasă. Taxele de stat constituie sume de zeci de milioane de lei care curg în bugetul de stat. În prezent, 60% din deciziile judecătorești irevocabile nu sunt executate. Astfel, dacă taxele vor fi percepute la terminarea procesului, riscăm să pierdem 40% din totalul banilor încasați în buget, ceea ce constituie o sumă foarte mare. De asemenea, inițiativa nu prevede nici o deosebire între persoanele fizice și juridice. Dacă pentru persoanele fizice s-ar putea de prevăzut unele excepții, argumentul cu privire la persoanele juridice nu este clar”, menționează Pavel Postică, director de programe la Asociația Promo-Lex.

În context, Valetin Lastavețchi, secretarul CRSJ, susține că achitarea taxei de stat după terminarea procesului este mai comodă pentru cetățeni și cetățenii vor acest lucru.

„Judecătorii scutesc de la taxa de stat foarte multă lume care, în principiu, nu plătește. Cineva poate acum să vină să aducă o confirmare că nu are bani în cont pentru a plăti prejudiciu părții vătămate. În acest caz, judecătorul scutește persoana respectivă de plăți. Astfel, ea nu plătește nici la început, nici în apel și nici la sfârșit. Acum, bugetul este încă mai mult prejudiciat decât ar fi eventual prejudiciat de pe urma acestei inițiative”, spune Valetin Lastavețchi, secretarul CRSJ.

În același timp, unele inițiative înaintate de CRSJ vin să atribuie funcții noi, nejustificate, unor structuri judecătorești.

„Propunerea de învestire a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu dreptul de a verifica averile judecătorilor, fără a prejudicia competențele Comisiei Naționale de Integritate (CNI) vine în contradicție cu principiul independenței justiției, deoarece CSM-ul are alte funcții, în care nu intră cea de control. Aceste inițiative trebuie consultate la etapa zero cu toți actorii din societate și organizațiile de profil din domeniu”, susține Olga Bâtcă, președinta Alianței Anticorupție.

Stabilirea în procedura civilă a termenelor de examinare a cauzelor – șase luni pentru prima instanță și a câte trei luni pentru instanța de apel și recurs este o altă inițiativă criticată de organizațiile semnatare ale opiniei publice.

„Dacă analizăm în ansamblu toate aceste inițiative, dacă anulăm filtrul taxelor de stat, pe de altă parte dacă fixăm anumite termene exacte în care trebuie pronunțate aceste decizii, haideți să ne punem întrebarea care va fi calitatea acestui act de justiție și dacă va face față actualul sistem judecătoresc din Moldova acestui efort”, a conchis Pavel Postică, director de programe la Asociația Promo-Lex.

Membrii organizațiilor se întreabă de ce aceste inițiative au apărut anume acum, după un an de stagnare a implementării Strategiei de Reforme în Sistemul Justiției și de ce în regim de urgență se cere expunerea lor în Parlament.

„Ceea ce am văzut noi ca un fir roșu prin toate inițiativele sunt două lucruri – se propune mai puțin lucru pentru judecători și un control mai mare a CSM asupra acestora. Vrem ca ideile care vin din interior să fie bine calculate, la timpul potrivit și să servească interesului justiției, nu al comodității unor judecători”, e de părere Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

De partea cealaltă, Valetin Lastavețchi, secretarul CRSJ, susține că o bună parte din inițiative vor beneficia de o dezbatere mult mai îndelungată. Printre acestea se enumeră crearea curţilor cu juraţi, introducerea instituției judecătorilor de onoare, plângerile individuale la Curtea Constituțională – un filtru național al cererilor înainte ca acestea să fie depuse la CtEDO. În același timp, unele inițiative pe care se insistă, cum este cea a învestirii CSM cu funcții de control al averii judecătorilor, nu vor periclita activitatea structurilor care deja dețin acest control.

„Noi considerăm că, în cazul în care CSM-ul va verifica averile judecătorilor, acest lucru se va întâmpla mai operativ. În cazul în care CSM-ul va primi sesizări despre anumite suspiciuni în privința averilor unor judecători, obținute ilicit, poate transmite respectiva petiție Inspecției Judiciare. Dacă se confirmă suspiciunea, CSM-ul votează eliberarea judecătorului din funcție”, spune secretarul CRSJ.

Deoarece Curtea Supremă de Justiție nu poate veni cu un proiect de lege în parlament, pachetul de inițiative va fi transferat Ministerului Justiției pentru examinare, urmând procedura legală.

„E preferabil ca inițiativele să treacă prin Guvern, ca să fie efectuată și expertiza anticorupție, să se vadă care sunt interesele reale ale unor propuneri. Dacă vor ajunge direct în Parlament, ca inițiative din partea unor formațiuni politice sau din partea vreunui deputat, ar fi o catastrofă”, punctează Olga Bâtcă, președinta Alianței Anticorupție.

Valetin Lastavețchi, secretarul CRSJ, a dat asigurări că jumătate din inițiative ar fi pe placul tuturor partidelor politice și ar avea susținere în Parlament.

Pe 20 mai 2015, Curtea Supremă de Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii au lansat Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc. Membrii noii structuri sunt judecători, avocaţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale. La prima şedinţă a grupului de lucru pentru reformarea justiţiei au fost propuse 17 inițiative de modificări legislative. La evenimentul de lansare a centrului a participat și Mihai Poalelungi, președintele CSJ.

„Cred că reforma justiției decurge foarte încet. Nu avem rezultate complete, iar societatea e nemulțumită. Din acest motiv am decis să înființăm acest centru și să promovăm reforma din interior. Vrem ca societatea să fie mulțumită de justiția din țara noastră”, a declarat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.

La prima şedinţă a Centrului pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc a asistat şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, care a declarat că speră că aceste inițiative nu vor rămâne pe hârtie și că le așteaptă în Parlament.