Începând cu 6 octombrie curent și până la sfârșitul anului, toate ședințele în dosarul concesionării aeroportului Chișinău, în care au statutul de învinuiți opt foști oficiali de rang înalt, printre care și fostul premier, Iurie Leancă, au fost deja întrerupte, fără însă a începe. Informația se cuprinde pe portalul instanțelor de judecată, la secțiunea Agenda ședințelor. Astfel, două ședințe din luna octombrie, atunci când ar urma să reînceapă examinarea dosarului după 4 luni de pauză, alte două din noiembrie și tot atâtea din decembrie au... rezultat – ședința a fost înreruptă. Conform acuzatorilor, liderul fugar al partidului radiat Șor, Ilan Șor, ar fi achitat studiile pentru fiul fostului premier, fiind  vorba despre 40 de mii de dolari. Totodată, Leancă ar fi acceptat și alte beneficii din partea lui Șor, înainte ca tranzacția păguboasă pentru stat privind concesionarea Aeroportului să fie încheiată.  Iurie Leancă nu și-a recunoscut vinovăția.

Dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău a ajuns pe masa magistraților pe 2 mai și este în gestiunea magistratei de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Djeta Chistol. În data de 18 mai a avut loc prima ședință de judecată la care apărarea a înaintat o cerere de formare a unui complet din trei judecători. La ultima ședință, cea din 30 iunie, apărătorii au depus cereri de amânare. Conform agendei plasată pe site-ul instanțelor de judecată, toate ședințele planificate pentru lunile octombrie-decembrie curent au fost... întrerupte.

Conform acuzatorilor, în urma concesionării aeroportului, a fost adus un prejudiciu statului de peste 392 de milioane de lei. Șefa de la Anticorupție, Veronica Dragalin a declarat că în privința celor 8 învinuiți ar exista probe incontestabile și 20 de martori care vor fi audiați.

Dragalin mai spune că, în scopul recuperării prejudiciului cauzat, Procuratura Anticorupție, în comun cu ARBI și CNA, a aplicat sechestru pe bunuri în valoare totală de aproximativ 189 milioane lei.

Alături de numele lui Iurie Leancă, interimar în anul 2013, atunci când a fost încheiată tranzacția de concesionare a Aeroportului, în dosar se regăsește cel al ex-ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, cel al directorului Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci, al fostului director  general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău în acea perioadă, Petru Jardan, dar și al altor funcționari publici.

Învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția, iar ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, aparent din numele tuturor acuzaților, a declarat că va insista ca ședințele de judecată să fie publice, astfel încât să poată „prezenta instanței și tuturor celor interesați materialele ce denotă că concesionarea activelor Aeroportului Internațional Chișinău a avut la bază  hotărâri perfect legale”.

Amintim că, magistrații Curții de Apel Chişinău au menţinut, în noiembrie 2022, decizia Judecătoriei Chişinău  prin care a fost recunoscut nul contractul de concesionare a Aeroportului de către SRL Avia-Invest. Asta, după ce Agenția Proprietății Publice a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Societății Comerciale Avia Invest SRL prin care a solicitat recunoașterea nulității contractului din 30 august 2013 de concesiune a activelor aflate în gestiunea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău și a terenului aferent acestora.

APP preciza anterior că a recurs la încetarea raporturile contractuale cu SRL Avia Invest drept urmare a neexecutării obligațiilor contractuale.  

„În procesul de rezoluțiune a contractului, APP a respectat toate drepturile SRL Avia Invest privind termenele și modalitățile de constituire a garanției de bună execuție. SRL Avia Invest nu a executat obligațiile contractuale, fapt care a dus la apariția obligației APP de a rezoluționa contractul de concesiune pentru a evita răspunderea pentru inacțiuni privind implementarea contractului. SRL Avia Invest urma să efectueze investițiile din surse proprii, și nu din cele acumulate din perceperea tarifului de 9 euro per pasager. Mai mult, SRL Avia Invest nu a prezentat informații financiare despre baza de cost a tarifului aeroportuar de 9 euro per pasager și nici calcule confirmative privind impactul taxei aeroportuare asupra investițiilor sale”, preciza sursa citată.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat în condiții netransparente, pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între firmele rusești Habarovski Aeroport și Kolomenski Zavod. 

La începutul lunii septembrie 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a abrogat patru hotărâri cu privire la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, luate în perioada 2012 – 2013. Este vorba despre hotărârile privind inițierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Aeroportului Chișinău, aprobarea concesionării activelor Aeroportului, aprobarea Raportului privind derularea și rezultatele concursului pentru selectarea concesionarului activelor, precum și reconfirmarea aprobării concesionării activelor Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău. Ulterior, Agenția Proprietății Publice a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Societății Comerciale Avia Invest SRL. prin care a solicitat recunoașterea nulității contractului, din 30 august 2013, de concesiune a activelor aflate în gestiunea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău și a terenului aferent acestora.

Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice a realizat în ultimii ani mai multe investigații pe subiectul concesionării Aeroportului Chișinău, scoțând în vileag scheme, interese și proceduri fraudate. Investigațiile pot fi citite AICI și AICI.