Societatea moldovenească devine mai reticentă în acceptarea diversității, iar printre grupurile cele mai respinse sunt persoanele LGBT+, persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA și foștii deținuți.  Această concluzie se conține în analiza „Indicele Distanței Social 2025”, elaborată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).

Potrivit documentului, nivelul distanței sociale a urcat la 2,6 puncte, comparativ cu 2,1 puncte înregistrate în 2025 (pe o scală de la 0 la 6).

Cea mai mare distanță se înregistrează în privința persoanelor LGBT+, indicele de distanță fiind de 5,6, urmate de persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA (4,4) și foștii deținuți (3,6). Cu persoanele din aceste categorii majoritatea populației refuză orice tip de interacțiune - de la relații de familie până la simpla vecinătate sau colegialitate la locul de muncă.

Totodată, se constată o deschidere relativă față de minoritățile etnice și persoanele cu dizabilități. Potrivit analizei, s-au redus prejudecățile față de persoanele cu dizabilități fizice (indice 1,0) și față de persoane de etnie rusă sau care nu vorbesc limba de stat (indice 0,8), sugerând o maturizare a toleranței etnice în Republica Moldova.

Potrivit experților, polarizarea socială nu este un concept abstract, ci o realitate care afectează viețile a mii de cetățeni. „Creșterea indicelui de la 2,1 la 2,6 este un simptom al unei societăți sub presiune, unde „ceilalți” devin ținte ale excluderii. Este imperativ să trecem de la simpla măsurare la intervenții sistemice care să deconstruiască aceste stereotipuri internalizate.”, subliniază Cristina Cojocaru, reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

„Creșterea Indicelui Distanței Sociale în 2025 poate fi asociată cu polarizarea discursului public în context electoral, insecuritatea generată de războiul din Ucraina, presiunile socio-economice și răspândirea dezinformării, factori care au contribuit la reducerea toleranței față de grupurile marginalizate”, se arată în document.

Irina Corobcenco, analistă în domeniul combaterii discursului de ură la Promo-LEX, a reiterat legătura dintre alegeri și intensificarea discursului de ură. Ea a menționat că numărul cazurilor de discurs de ură în cadrul ultimelor alegeri a crescut de 1,7 ori față de scrutinul din 2021, fiind o creștere semnificativă față de tendințele anterioare.

Angelica Frolov, administratoarea Centrului GENDERDOC-M, a declarat că alegerile din țară au amplificat situația în ceea ce ține de discursul de ură împotriva comunității LGBT+. Ea a subliniat că mai mult de o pătrime din cazurile de discurs de ură înregistrate în perioada electorală – 57 din 244 de cazuri – au vizat comunitatea LGBT+.

Datele în cadrul studiului au fost obținute prin intermediul unui sondaj reprezentativ la nivel național.