Achiziţii în stil moldovenesc la Rezina
Toamna trecută producătorii agricoli din R.Moldova s-au pomenit într-o situaţie destul de complicată, impusă pe de o parte de blocarea exporturilor tradiţionale de fructe, legume, carne şi alte produse către piaţa din Federaţia Rusă, iar pe de alta – de temperaturile joase care se abătuseră asupra meleagurilor noastre mai devreme ca de obicei.
Pentru a potoli întrucâtva spiritele care se încingeau în sectorul agrar, destul de periculoase pentru cei de la putere în preajma alegerilor parlamentare, Guvernul decide să aloce din buget 19,5 milioane de lei pentru a procura câteva mii de tone de mere de la producătorii autohtoni şi care să fie repartizate gratuit instituţiilor de învăţământ preşcolar, primar, secundar general şi special, dar şi unităţilor militare din ţară.
Merele însă au ajuns pe masa copiilor din regiunea Orhei abia la mijlocul lunii ianuarie şi mult mai puţine, deoarece “nenii” de la minister au urmărit, probabil, şi alte interese, decât cele declarate.
Bucuria directorilor a fost mare
La momentul me-diatizării acestei iniţiative, un director de gimnaziu ne demonstra bucuros: “Astăzi, ţinând cont de faptul că preţul mediu de piaţă al merelor în Moldova nu depăşete 3-3,5 lei/kg, cu aceşti 19,5 mln lei pot fi procurate cel puţin 5600 tone de fructe. În toate instituţiile de educaţie din ţară sunt circa 400 mii de copii. Asta înseamnă că la fiecare copil ar reveni cam 14 kg de mere, sau în medie 112 fructe (într-un kilogram intră aproximativ 8-9 mere de mărime standartă), deci, copiii vor avea câte un măr pe zi cel puţin jumătate de an”.
Dar, după cum s-a dovedit ulterior, şi de data aceasta, socoteala de la gimnaziu nu s-a prea potrivit cu cea de la minister.
Curiozităţi, curiozităţi
Guvernul a încredinţat achiziţionarea merelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), stabilind că preţul unui kg de fructe nu trebuie să depăşească 5 lei. Fructele urmau să fie repartizate în baza listelor cu numărul de copii din şcoli şi grădiniţe, prezentate de direcţiile teritoriale de educaţie. La rândul lor, furnizorii de fructe trebuiau să vină la licitaţie cu dovezi că au livadă înregistrată, dispun de frigidere de păstrare şi mijloace de transport pentru distribuţie, dar şi de personal care să se ocupe de livrare.
Procesul de realizare a Hotărârii însă s-a dovedit a fi marcat de un şir de curiozităţi, ca să nu spunem altfel. În primul rând, Hotărârea nr.958 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor financiare pentru compensarea parţială a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor este adoptată la 17 noiembrie 2014, iar MAIA încheie primele contracte de achiziţie a merelor cu o lună jumătatea… mai înainte, la 2 octombrie. Conform datelor mediatizate de minister, dar şi de Agenţia pentru Achiziţii Publice, 9 din cele 24 de contracte de achiziţie a merelor au fost semnate în octombrie, iar altele 6 – cu 11 zile înainte de adoptarea Hotărârii (!?).
Deşi unul din scopurile declarate ale acestei iniţiative guvernamentale era compensarea parţială a pierderilor producătorilor agricoli legate de blocarea exporturilor de fructe, de cei 19,5 mln de lei bugetari au beneficiat doar 27 de gospodării. SA Tresor şi Ghermes-Agroservice SA, de exemplu, au vândut producţie în valoare de 2,593 mln şi respectiv 2,546 mln lei, Fortuna-Labis SRL – de 1,56 mln, GŢ Sitari – de 1,54 mln, Domultera SRL – de 1,08 mln lei.
Din informaţia despre rezultatele licitaţiilor mediatizate pe site-ul Agenţiei pentru Achiziţii Publice aflăm data şi tipul contractului, autoritatea contractantă şi operatorul economic, obiectul şi costul global al achiziţiei, dar nu şi preţul de vânzare-cumpărare al merelor, elementul de bază al licitaţiilor. Solicitaţi să ne dea date referitoare la preţurile de achiziţie a fructelor, colaboratorii Agenţiei ne-au spus că această informaţie o putem găsi numai la autoritatea contractantă, dar, conform Legii privind achiziţiile publice, ea este confidenţială (!?). Acelaş lucru l-am auzit şi de la Vasile Dogotari, şef-adjunct al Direcţiei juridice şi armonizarea legislaţiei MAIA, dar care până la urmă ne-a oferit, totuşi, informaţia cerută. Astfel am aflat că în timp ce de la Fortuna-Labis SRL ministerul a cumpărat merele cu 3,7 lei/kg, de la Ghermes-Agroservice SA – cu 4,39 şi 4,86 lei/kg, atunci faţă de Dactfruct SRL şi Zgura-Agro SRL s-a dovedit a fi deosebit de darnic, oferindu-le câte 6,48 şi 6,99 lei (fără TVA) pentru 1 kg de mere. Şi asta în condiţiile când preţul real al merelor pe piaţa din R.Moldova la acel moment nu depăşea 3-4 lei, iar unul din criteriile de bază ale achiziţiilor publice prevede că se dă prioritate ofertanţilor care propun produsele şi serviciile cele mai ieftine.
Dl Dogotari a explicat dărnicia celor de la minister în felul următor: “Preţul a depins de locul aplasării depozitului faţă de instituţia beneficiară. Cu cât mai departe este depozitul, cu atât preţul este mai mare”.
Dumnealui nu a concretizat de ce, totuşi, merele pentru raioanele Rezina, Şoldăneşti au fost procurate cu 6,99 lei/kg de la Zgura-Agro SRL, situată la circa 150 km (s. Zguriţa, raionul Drochia) şi nu de la gospodăriile din regiunea Orhei, care nu ştiu ce să facă cu fructele şi sunt gata să le vândă mult mai ieftin. Pe de altă parte, şi de la Dacfruct SRL, livezile căreia sunt situate în raioa-nele Orhei şi Şoldăneşti, pentru instituţiile din aceste raioane merele au fost procurate cu 6,48 lei/kg (!?)
Precizăm că licitaţiile respective au avut loc în octombrie-decembrie 2014, când la pieţele comerciale din R.Moldova preţul mediu la mere nu depăşea 3-4 lei/kg.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa. Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Abonează-te
