Achiziţii publice

Lipsă de transparență și clientelism. Cum autoritățile locale își lustruiesc imaginea în presă pe banii noștri

Autor: Victoria Dodon, Natalia Porubin
05/11/2016 8547

După intrarea în vigoare a Legii privind deetatizarea presei, mai multe consilii raionale au renunțat la publicațiile pe care le-au fondat anterior. Majoritatea au continuat, însă, să sprijine alte ziare, create în locul celor închise, totul pentru a-și promova imaginea în fața cetățenilor. Banii ajung în conturile ziarelor și posturilor locale de televiziune, în unele cazuri fără a fi organizate licitații deschise, la care să poată participa toate instituțiile de presă din regiune. În același timp, unele raioane „au uitat” să facă reforma cerută de lege și continuă să își păstreze statutul de fondator de ziare. 

Sute de mii de lei pentru materiale informaționale 

Foto: CIJM

În raionul Orhei există mai multe instituții de presă, dar preferata Consiliului raional rămâne publicația „Opinia Liberă”. Anume pentru acest ziar a fost organizată în anul curent o licitație dintr-o singură sursă „pentru servicii de plasare  a materialelor informative”, costul cărora se ridica la 120.000 de lei, potrivit unei informații de pe pagina oficială a consiliului raional. Autoritățile au preferat să finanțeze anume această publicație, deși suma contractului depășește limita maxim admisibilă pentru licitațiile dintr-o singură sursă, iar în Orhei există și alte instituții care ar fi putut participa la concurs.

Publicația „Opinia Liberă” este condusă de Vasile Roman, consilier raional pe listele Partidului Liberal. Ziarul este înregistrat în anul 2012 și are adresa juridică într-un apartament din orașul Orhei. Acesta se poziționează ca o publicaţie regională independentă și este difuzat nu doar la Orhei, dar și la Teleneşti, Şoldăneşti și Rezina. Același Vasile Roman a fost anterior redactor-șef al publicației Consiliului Raional Orhei, „Plaiul Orheian”, care a fost lichidată în 2013.  Într-un articol publicat pe portalul Radio Orhei, foștii colegi de redacție îl învinuiau pe Roman că ar fi gestionat concomitent două publicații timp de cel puțin jumătate de an și că i-ar fi fost convenabil  ca „Plaiul Orheian” să dispară astfel ca „să rămână ca unica sursă de informare din raion să fie ziarul său propriu «Opinia Liberă»”. 

Într-un răspuns oficial adresat Centrului de Investigații Jurnalistice, pe data de 25 ianuarie 2016, Consiliul Raional Orhei nu a indicat achiziția care favorizează direct „Opinia Liberă”, deși aceasta a avut loc cu câteva zile înainte ca răspunsul să ne fie expediat  – pe data de 21 ianuarie. În scrisoarea semnată de președintele raionului, Tudor Golub, se arată că administrația a încheiat în 2016 două contracte de mică valoare pentru publicarea materialelor informative: în „Opinia Liberă” - 10.000 lei și la postul de televiziune Elita - 35.200 lei. 

„Opinia Liberă” a fost favorita autorităților din Orhei și în anii precedenți, 2014 și 2015, când Consiliul raional a achiziționat servicii de publicare a informației în sumă de 183.000 de lei. Alți circa 100.000 de lei au ajuns în conturile postului Elita TV. 

Buletinele informative - în locul ziarelor închise 

Buletinul informativ „Dubăsărenii”

Consiliul raional Dubăsari cheltuie în jur de 100.000 de lei anual pentru editarea unui buletin informativ care se numește „Dubăsărenii”. Pe pagina oficială de pe o rețea de socializare buletinul este prezentat drept o publicație „care asigură transparența imparțială a activităților publice locale și raionale”.

Buletinul publică preponderent știri și reportaje despre activitatea autorităților, unele fiind scrise de angajații diferitelor structuri din cadrul consiliului. În 2016, licitația pentru tipărirea buletinului a fost câștigată de Combinatul Poligrafic din Chișinău, care a fost singurul participant la concurs. Suma contractului se ridică la 100.000 de lei, potrivit datelor de pe portalul tender.gov.md. Același combinat a câștigat achiziția și în anii 2014-2015, perioadă în care autoritățile din Dubăsari au alocat în jur de 170.000 de lei pentru tipărirea buletinului. 

„Dubăsărenii” este publicația care a înlocuit ziarul „Noutăți nistrene”, lichidat după intrarea în vigoare a Legii privind deetatizarea presei. Redactorul-șef al noii publicații este Marina Lupașco, cea care a activat și în calitate de redactor la „Noutăți nistrene”. Potrivit informației de pe site-ul oficial al Consiliului raional Dubăsari, Marina Lupașco este șefă a Serviciului informare şi transparenţă. Fostul ziar al CR Dubăsari a fost creat în anul 2004 printr-o dispoziție a președintelui raionului, Grigore Policinschi. 

Publicația periodică „Acasă”

Un buletin similar are și Consiliul Raional Șoldănești. Publicația se numește  „Monitorul oficial de Șoldănești”, iar administrația de aici a cheltuit între anii 2013-2015 aproape 100.000 de lei pentru editarea acesteia. 

Totodată,  în 2013 și 2014, CR a încheiat două contracte a câte 60.000 de lei, ambele dintr-o singură sursă, cu firma Dalan SRL care deține posturile Impuls TV și Impuls FM. Anul trecut, consilierii au alocat alte aproape 50.000 de lei pentru editarea „unei pagini de ziar a Consiliului raional Șoldănești” și au încheiat alte două contracte a câte 31.500 lei și 47.800 lei cu publicația periodică Acasă SRL, condusă de Alexandru și Sergiu Cumatrenco. Ziarul alb-negru se difuzează în raioanele Șoldănești și Rezina.

O publicație similară a existat până anul trecut și la Anenii Noi. Aceasta era întitulată „Monitorul oficial al raionului Aneni Noi” și era editată de Instituția Publică „Observatorul”.  Potrivit secretarului consiliului raional, Petru Boico, acesta nu se mai editează după ce managerul a demisionat, iar activitatea firmei s-a sistat. Totuși, în anii 2013-2015, consilierii au alocat aproape 350.000 de lei pentru editarea Monitorului. Potrivit Larisei Slivinscaia, specialistă pe achiziții publice a raionului, consiliul nu a efectuat în 2016 achiziții pentru publicarea materialelor în presă și nu a încheiat contracte cu niciun agent economic. 

Alte autorități preferă să își facă promovare doar la televiziune 

Captură: tender.gov.md

Aleșii locali de la Rezina, în schimb, susțin că în anii precedenți au contractat doar servicii de televiziune la postul local Elita TV deținut de Cooperativa „Molodosti”. Aici au fost difuzate reportaje de la ședințele consiliului raional, seminare, conferințe sau spartachiade. Toate au costat bugetul public 350.000 de lei în anii 2012-2014. Contractele, a câte 100-150 de mii de lei, au fost încheiate dintr-o singură sursă. De serviciile studioului Elita TV s-a folosit și primăria Rezina, care în 2015 a încheiat un contract de 70.000 de lei pentru plasarea reportajelor televizate, la fel dintr-o singură sursă.

Și fosta conducere a raionului Criuleni s-a folosit de serviciile unui post de televiziune când a vrut să își facă promovare. În 2013, când la conducerea raionului se afla liberal-democratul Vitalie Rotaru, administrația a încheiat un contrat de achiziiții în valoare de 170.000 de lei cu postul de televiziune Elita. Licitația s-a desfășurat dintr-o singură sursă, iar contractul prevedea „servicii de elaborare, emisie și difuzare a reportajelor cu o durată de până la 60 de minute la emisiunea «Ora Locală»”. Totodată, CR a publicat diferite informații privind activitatea aleșilor locali în ziarul regional „Est Curier”, cu sediul în orașul Criuleni. Suma totală a serviciilor pentru anii 2013-2015 a fost de aproape 45.000 de lei. 

La Nisporeni banii au ajuns la firma fratelui unui consilier raional 

Consiliul raional Nisporeni a încheiat contracte de peste 115.000 de lei în anii 2011-2014 cu Deșteptarea SRL care deține săptămânalul de actualitate locală „Deșteptarea”. Fondator și redactor-șef este Grigore Ciorici, fratele consilierului raional Mihail Ciorici.

Alte 192.000 de lei au ajuns pe conturile Albasat SRL, televiziune locală condusă de Efim Bârdan. Printre fondatorii companiei se mai numără Veaceslav Țîbuleac, directorul postului de radio „Vocea Basarabiei” și Maria Saharneanu, soția lui Valeriu Saharneanu, ex-deputat în Parlament, fost coleg cu Țîbuleac la  „Vocea Basarabiei” și președinte al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova timp de mulți ani. Bârdan, Saharneanu și Țîbuleac mai dețin postul local Euronova TV, cu care CR Nisporeni a încheiat un contract de 16.850 lei în 2012. 

Consiliul raional Soroca a încheiat trei contracte dintr-o singură sursă cu postul local de televiziune Sor-TV: unul de 27.000 de lei în 2011 și două a câte 60.000 de lei în 2012. Deși sunt contracte de mică valoare, este de remarcat faptul că firma este condusă de  Constantin Volnițchi,  din 2015 consilier raional din partea PSRM. De asemenea, acesta a fost consilier la Soroca în perioada  2007 - 2011.

Administrația raionului Rîșcani are statut de fondator al publicației „Eveniment actual”, ziar pentru care anual sunt alocați 150.000 de lei. „Serviciile media sunt achiziționate prin contract de achiziții publice”, se precizează în răspunsul semnat de președintele raionului, Iurie Urzică. Pe de altă parte, la Fălești activează publicația periodică „Patria mea”, fondată în anul 2003 de către Consiliul Raional Fălești și condusă de Eremia Zbârciog. Câte 200.000 de lei alocă anual consilierii pentru întreținerea ziarului. Conducerea raionului precizează că serviciile media ale publicației sunt achiziționate prin licitație. 

Licitații dintr-o singură sursă la Ialoveni și Basarabeasca 

Potrivit AAP, CR Ialoveni a încheiat în ultimii ani contracte a câte 60.000-65.000 de lei cu publicația „Ora Locală”. În majoritatea cazurilor, la concursurile de licitație pentru achiziționarea serviciilor de publicitate a fost doar câte un singur participant. Cel mai recent contract a fost încheiat în februarie 2016 și prevede achiziționarea de „servicii de gestionare publicitară”. 

În ultimii cinci ani, CR Basarabeasca a contractat serviciile posturilor  BAS TV și BAS FM. Dacă până în 2012 inclusiv, acestea erau nesemnificative, de câteva mii de lei, atunci din 2013 acestea s-au cifrat la 150.000 de lei (2013), 130.000 de lei (2014) și 70.000 de lei (2015). Doar ultimul contract a fost încheiat în urma unei proceduri de achiziții publice cu cererea ofertelor de prețuri. Cele precedente - dintr-o singură sursă. Ambele posturi sunt deținute de Vladimir Topal prin firma LV-Topal SRL.

 

Promovare la „stația celor mai variate hituri” 

Captură: tender.gov.md

Autoritățile din Cimișlia preferă să publice informații în două instituții media locale deținute de Pro Media SRL și Gazeta de Sud SRL. În perioada 2010-2015, CR a încheiat cu Pro Media SRL contracte ce variau între 60.000 și 100.000 de lei. Firma deține postul local Radio Media și un post de televiziune care difuzează pe teritoriul raioanelor Cimișlia, Basarabeasca, Comrat. Bunăoară unda de radio are sloganul “Stația celor mai variate hituri”, asta deși reprezentanții raionului susțin că au scos sute de mii de lei din buget pentru „reflectarea ședințelor Consiliului raional”. SRL-ul este fondat și administrat de Andrei Bargan. 

Potrivit Agenției Achiziții Publice (AAP), unele din aceste contracte au fost încheiate chiar dacă la concurs a fost doar un singur participant, bunăoară în cazul celui semnat în 2014 (menționăm că AAP nu prezină informația pentru toți anii). Suma contractelor prezentate pe site-ul AAP diferă în unele cazuri de cele din răspunsul oficial al Consiliului.

Același lucru l-am observat și în cazul Gazeta de Sud SRL, cu care în 2013 a fost încheiat un contract de 99.900 lei. La tender a participat doar un agent economic. În general, contractele încheiate în ultimii șase ani cu această publicație au variat între 60.000 și 130.000 de lei, și au prevăzut „reflectarea activității Consiliului raional”. Numărul de participanți a variat între unu și trei. Directorul ziarului „Gazeta de Sud” este Vladimir Javgureanu. Aria de distribuție a publicației sunt raioanele Cimişlia, Cahul, Basarabeasca, Leova, Cantemir, Căușeni, Ștefan Vodă și Hânceşti. În februarie 2016, administrația raionului a încheiat cu Pro Media SRL și Gazeta de Sud SRL câte un nou contract a câte 75.000 de lei.

Deetatizarea presei, „trecută cu vederea” în câteva raioane 

În timp ce unele raioane au închis ziarele pe care le aveau și și-au promovat imaginea pe alte căi, alte administrații au continuat să dețină ziare și să le finanțaze din bani publici, deși legea interzice expres acest lucru. La Fălești, ziarul „Patria mea” continuă să rămână în „proprietatea” Consiliului raional Fălești chiar dacă în 2010 a fost aprobată și a intrat în vigoare Legea privind deetatizarea publicațiilor periodice publice, potrivit căreia orice publicație periodică trebuie fie reorganizată în monitor oficial al raionului, fie privatizată sau lichidată. 

Potrivit președintelui raionului Fălești, Iraida Bânzari, anual autoritatea alocă din bugetul public câte 200.000 de lei ziarului „Patria mea”.  Potrivit unui răspuns oficial  remis CIJM, achiziționarea serviciilor de publicare prin cererea ofertelor de preț se desfășoară în fiecare an, însă nicio altă publicație nu a participat până acum la concurs. „Patria mea” ajunge în casele locuitorilor din raionul Făleşti în fiecare zi de vineri, într-un tiraj de până la 2.000 de exemplare. Publicaţia periodică a fost fondată în anul 2003, iar redactorul-șef al acesteia, Eremia Zbârciog, a ocupat fotoliul de consilier raional din partea PCRM în perioada guvernării comuniste.

Și Consiliul raional Taraclia este fondator al unei publicații locale - ziarul „Svet”, editat în limba rusă în fiecare joi. În ultimii trei ani (2013-2015), săptămânalului i-au fost alocate 250.000 de lei din bugetul raional, iar alte 62.000 de lei au fost cheltuiți prin contracte de mică valoare. Printre altele, în ziar sunt publicate materiale semnate de șefii diferitor direcții raionale, specialiști și funcționari publici din raion, precum și mesaje ale președintelui raionului, Chiril Tatarlî. 

Consiliul raional Glodeni, deși nu este oficial fondator al vreunei publicații, finanțează ziarul „Cîmpia Glodenilor”, înregistrat în anul 2003 ca întreprindere municipală. În perioada 2013-2015, gazeta a prestat consiliului raional servicii publicitare în sumă totală de 735.000 de lei. Maria Focșa, directoarea ÎM Cîmpia Glodenilor, precizează într-un răspuns remis CIJM că, deoarece ziarul este o întreprindere municipală, consiliul raional nu încheie cu acesta contracte de achiziții pentru oglindirea problemelor APL-ului. Totodată, ea atenționează că ziarul „nu face politică”. 

„ÎM Cîmpia Glodenilor activează conform Legii întreprindelor municipale, potrivit căreia poate fi lichidată prin decizia fondatorului sau prin instanță. De aceea, în perioada de aplicare a Legii deetatizării din 2010, a putut fi inclusă în lista bunurilor nepasibile. Deoarece consilierii au pledat pentru utilizarea serviciilor de publicitate oferite de ÎM PP a CR Glodeni Cîmpia Glodenilor în varianta existență, consiliul raional a întreprins măsuri pentru includerea acesteia în lista bunurilor nepasibile de privatizare, fiind expediată o solicitare Ministerului Economiei pe 11 septembrie 2012”, se mai spune în răspunsul semnat de Focșa. 

Totodată, între 2010 și 2015, CR Glodeni a încheiat contracte în sumă de aproape 240.000 de lei cu postul local de televiziune TV Prim pentru servicii publicitare. Canalul este deținut de Societatea pe Acțiuni Megan-TV fondată în 1997 și condusă de Arcadie Maican, președinte al consiliului de administrație. Tot el este, la ora actuală, consilier raional la Glodeni și coleg în PDM cu președintele raionului, Ion Leucă. Megan-TV SA mai deține un post local de radio și o rețea de cablu în orașul Glodeni. 

Peste un milion de lei pentru susținerea publicațiilor din Ștefan Vodă 

O situație nu mai puțin curioasă este la Ștefan Vodă. Consiliul raional de aici este fondator al Întreprinderii de Stat Publicația Periodică „Prier” - săptămânal cu conținut atât în limba română, cât și în rusă, și cu un tiraj de circa 1.600 de exemplare. În 2015, IP „Prier” a fondat „Monitorul Oficial al CR Ștefan Vodă”, cu o periodicitate de două luni (conform orarului ședințelor consiliului) și pentru care s-au cheltuit aproape 82.000 de lei din buget. Până în 2015, CR a susținut întreprinderea cu milioane de lei din hazna. Între 2010 și 2013, aceasteia i-au fost alocate peste 1,3 milioane lei la categoria „transferuri pentru susținerea redacțiilor ziarelor și revistelor”. 

Fondată de CR Ștefan Vodă în 1995, PP „Prier” este condusă de Valeriu Gaju, redactor-șef al ziarului. În 2013, Gaju a deschis firma Prier Info SRL, cu care în ultimii doi ani (2014 și 2015), consiliul raional a încheiat două contracte de achiziții pentru publicarea articolelor de presă, în sumă de câte 150.000 de lei fiecare. Potrivit datelor Agenției Achiziții Publice, la ambele concursuri a participat doar un singur agent economic. Valeriu Gaju este actualmente consilier orășenesc în localitatea Ștefan Vodă, din partea Partidului Democrat, iar președintele raionului, Nicolae Molozea, îi este coleg de partid.

Legea privind transparenţa în procesul decizional obligă autoritățile să comunice cu cetățenii 

Autoritățile sunt obligate prin lege să asigure accesul cetățenilor la deciziile adoptate. O pot face prin plasarea acestora pe site-urile oficiale ale primăriilor și consiliilor raionale, prin afişarea informației la sediu, într-un spaţiu accesibil publicului, sau prin difuzarea materialelor în mass-media centrală sau locală. Chiar dacă administrațiile publice au dreptul să editeze buletine în care să publice exclusiv actele normative emise și anunțuri pentru cetățeni, atunci când este vorba de articole de promovare a unor activităţi sau evenimente locale, APL-urile sunt obligate să organizeze concursuri deschise, atenționează Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice.

„Finanțarea presei din bani publici este contrară legislației în vigoare. Dacă banii sunt alocați într-un cadru netransparent, fără concurs și, mai mult ca atât, pentru lustruirea imaginii administrației publice –  este un abuz care trebuie tratat ca atare. Presa trebuie sa fie independentă de orice influență din partea administrației publice. O presă independentă este în opoziție cu guvernarea, este cu ochiul pe autorități, le monitorizează și le scoate în vileag încălcările. O presă independentă nu stă la mila administrației publice. Fiecare caz, din 2013 încoace, în care au fost alocați bani publici pentru presă, trebuie analizat, iar organele competente ar trebui să reacționze dacă acești bani au fost alocați fără un concurs public, în condiții de intrasparență sau pe criterii de clientelism”, comentează Cornelia Cozonac. 

Potrivit reprezentanților Cancelariei de Stat, mai mulți manageri din presa locală s-au adresat în ultimii ani la autoritățile centrale ca să fie susținute financiar, dar de fiecare dată au primit un răspuns negativ. „Au existat mai multe solicitări din partea diferitor instituții de presă ca să fie susținute financiar și noi de fiecare dată refuzam făcând referire la legislație, în particular la Legea privind deetatizarea presei, spunând că finanțarea din partea statului nu este posibilă”, ne-a spus Tatiana Cazacu, șefa Biroului comunicare a Cancelariei de Stat. 

Pentru a susține implementarea legii privind deetatizarea publicațiilor periodice publice, Asociația Presei Independente a implementat în perioada 2012-2013 un program de asistență și consultanţă gratuită autorităţilor publice locale şi redacţiilor ziarelor. Petru Macovei, director executiv al API, recunoaște că legea, care trebuia să pună definitiv punct finanțării netransparente a mass-media nu a fost implementată până la capăt în multe regiuni. Potrivit lui, vina pentru această situație a poartă mai multe instituții.  

„Mulți conducători locali nu vor să renunțe la media de buzunar și au găsit modalități să ocolească legea, continuând să finanțeze din bani publici aceste ziare, mimând achiziții publice de servicii informaționale dintr-o singură sursă. Parlamentul și Guvernul nu au urmărit ca legea sa fie realizată, iar Ministerul Finanțelor și, în primul rând Curtea de Conturi și Inspecția financiară, tolerează ca banii publici să fie oferiți contrar legii. Din start această lege a fost boicotată de unele ministere și consilii raionale”, susține Macovei. Cu siguranță există mai multe soluții, continuă el. 

„În programul de activitate a Guvernului scrie că trebuie analizată situația actuală cu finanțarea oferită mass-media netransparent de către structurile statului. Trebuie să fie sancționați cei care au aprobat aceste alocații. Trebuie să lucreze Curtea de Conturi și Inspecția financiară și să fie modificată legea achizițiilor publice, fiind introduse prevederi speciale de oferire a banilor publici pentru media”, conchide  directorul executiv al API. 

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii