Integritate

Bugetarii moldoveni cu vile în Borsec

Câteva dintre casele demnitarilor moldoveni de la Borsec, România. Foto: Ovidiu Vanghele
Autor: Lilia Zaharia, Ovidiu Vanghele
21/09/2016 45342

Micuţa localitate Borsec din judeţul Harghita, România, este de ani buni locul preferat de vacanţă al unor demnitari moldoveni. În această vară, însuşi şeful statului, Nicolae Timofti, şi-a petrecut aici o săptămână din concediu la o vilă renumită în zonă. Câtorva funcționari de la noi le place atât de mult la Borsec, încât au ajuns să cumpere aici proprietăţi valoroase. La Borsec dețin în prezent vile academicienii Gheorghe Duca și Stanislav Groppa, fostul judecător Ion Anton, fostul ministru, în prezent diplomat Vasile Bumacov, consilierul prezidențial Ion Păduraru și Ion Midrigan, medicul personal al președintelui Nicolae Timofti. Unii dintre ei nu au indicat aceste imobile în declarațiile de avere.

 

Gheorghe Duca. Foto: Asm.md

Cea mai recentă dintre achiziţiile demnitarilor din Borsec este vila lui Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), membru de drept al Guvernului. Anul trecut, Gheorghe Duca şi-a cumpărat o vilă în oraşul Borsec din judeţul Harghita, imobil situat pe strada Aleea Rotundă. Vila „Tinette”, cum este înregistrat acest imobil în actele oficiale, are o suprafaţă totală de 658 de metri pătraţi, împreună cu terenul aferent casei. Vila este proaspăt renovată, iar muncitorii încă lucrau la construcţia gardului şi la grătarul rustic amenajat în laterala casei. „Da, aici e casa lui Gheorghe Duca”, ne-a confirmat un muncitor ce trudea în ograda vilei preşedintelui AŞM.

Este o vilă impunătoare, a cărei valoare poate depăşi o sută de mii de euro, judecând după preţurile zonei. Duca însă declară că valoarea acestui imobil este de doar 12.500 de euro. Pentru comparaţie, un metru pătrat de teren într-o zonă bună din Borsec se vinde chiar şi cu 40 de euro. Preşedintele AŞM susține că oricine îşi poate lua vile în Borsec, întrucât ar fi ieftine.

„Valoarea de cumpărare este de puţin peste 12.000 de euro. Situaţia este următoarea: am vândut terenurile de la părinţi, mai multe chestii. Cu soţia am hotărât să cumpărăm o casă de vacanţă în Borsec şi am cumpărat-o cu 12.000 de euro. Acum am renovat-o, am reparat-o. Nu se prea vând şi cumpără vilele în Borsec. Acest oraş este o localitate de unguri. Toate casele de vacanţă de pe vremuri se vând ieftin”, ne-a declarat Duca.

Site-urile de imobiliare îl contrazic. La o căutare sumară, o casă mult mai mică decât cea a lui Duca, nerenovată, într-o zonă mai slab cotată a localităţii, este scoasă în vânzare cu 50.000-60.000 de euro. „Vreau să vă spun că mai sunt acolo basarabeni care şi-au cumpărat case de vacanţă, fiindcă sunt ieftine. Aşa am făcut şi noi. Acesta este preţul ei. Acolo nu poţi face maşinații, că-i lege europeană”, a adăugat Gheorghe Duca.

Vila lui Gheorghe Duca. Foto: Ovidiu Vanghele

 

Averea lui Gheorghe Duca

Nici acasă Gheorghe Duca nu o duce rău. El deține o casă de milioane în Chişinău, pe strada Valea Dicescu. Familia Duca mai are o casa de locuit în Suruceni, Ialoveni. „Casa de la Suruceni este o construcţie pe care am cumpărat-o cândva cu soţia mea, ne gândeam ca să fie pentru bătrâneţe. Când eşti mai tânăr, te gândeşti ca să încerci marea cu degetul. Deja dacă avem una în munţi…”, conchide academicianul.

În anul 2015, familia Duca a obţinut venituri mari, dovadă că statutul de academician este profitabil. Astfel, preşedintele AŞM, împreună cu soţia sa, care este rector al Universităţii AŞM, au ridicat venituri în valoare totală de peste 1,4 milioane de lei şi peste 6.000 de euro, sumă ce ar echivala cu aproximativ 72 de mii de euro. Majoritatea banilor au fost obţinuţi din cercetări ştiinţifice.

Declarația de avere a lui Gheorghe Duca pentru anul 2015

Politician cu vechime

În trecut Gheorghe Duca a fost deputat, în anul 1998 a fost ales pe listele „Alianţei Braghiş”. Timp de trei ani, în perioada 1998-2001, Duca a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Cultură, Ştiinţă, Învăţământ şi Mijloace de Informare în Masă al legislativului de la Chişinău. În anul 2000 a fost numit Consul Onorific al Greciei în Republica Moldova. În aprilie 2001 a devenit membru al Guvernului, fiind numit în funcţia de ministru al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului în primul guvern condus de Vasile Tarlev. Peste trei ani, a fost ales în funcţia de preşedinte al Academiei de Ştiinţe din Moldova, demisionând din guvern. Prin decretul preşedintelui de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a fost numit din oficiu ca membru al Guvernului, funcţie pe care o deţine şi în prezent.

În ultimii ani, Gheorghe Duca fost acuzat de fostul ministru al Securităţii Naţionale în perioada preşedinţiei lui Petru Lucinschi, academicianul Valeriu Pasat, că ar „comercializa” funcţii în cadrul AŞM. Preşedintele Duca a respins toate acuzaţiile, spunând că sunt lipsite de fond. La începutul acestui an, Curtea de Apel Chişinău a decis că Gheorghe Duca a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când a transmis în gestiunea Universităţii Academiei, condusă de soţia sa, peste o sută de hectare de teren, un bloc administrativ şi o cafenea.

Decizia instanţei a venit ca urmare a actului de constare emis de CNI acum doi ani, în care membrii Comisiei au stabilit că Gheorghe Duca a propus Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM să transmită în gestiunea Universităţii AŞM clădirea cu două etaje din strada Academiei 1 A din Chişinău, în care se află cafeneaua „Crizantema“. Potrivit CNI, Maria Duca, soţia preşedintelui Academiei de Ştiinţe, deţine din anul 2008 funcţia de rector al Universităţii Academiei, numită prin dispoziţia AŞM. În anul 2014, printr-o hotărâre de Guvern, Maria Duca a fost confirmată în funcţie. Gheorghe Duca nu a fost de acord cu decizia CNI, aşa că a atacat-o în justiție, acesta pierzând însă procesul în toate instanţele. „Chiar şi aşa, eu cred că nu am adus prejudicii şi nu am făcut nimic intenţionat”, spune astăzi Gheorghe Duca.

Savantul repetent la declararea averii

Tot în anul 2014, CNI a descoperit că Duca n-a declarat 17 conturi bancare cu suma totală de 402.500 lei, 10.000 dolari şi 10.800 euro. „În ceea ce priveşte aceste constatări, cred că au fost nişte scăpări din neglijenţă, aşa a fost perioada, mă rog. Acum însă când îmi îndeplinesc declaraţia de avere, cer informaţia de la bănci, care îmi dau datele din conturile bancare”, precizează membrul Guvenului. Acesta însă nu a fost sancţionat pentru abaterea admisă.

Adjunctul, mai tare ca şeful

Stanislav Groppa. Foto: Asm.md 

Într-adevăr, aşa cum a spus şi Duca, mai sunt basarabeni care şi-au cumpărat case de vacanţă în Borsec. Cea mai mare vilă a moldovenilor proprietari la Borsec este cea a lui Stanislav Groppa, adjunctul lui Duca, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Imobilul este o adevărată sală polivalentă. Clădirea, şi ea în renovare, abia de se vede în spatele unui rând de brazi uriaşi. Ea se află în centrul localităţii, la câţiva paşi de Vila Borsec, vechea perlă a turismului de aici. Drumul care duce către ea este pe jumătate pavat, ultima porţiune fiind încă o uliţă de pământ.

Un locuitor al Borsecului ne-a spus că, iniţial, aici se dorea să fie ridicat un centru medical, dar mai târziu proprietarul s-a răzgândit. După configuraţia clădirii, se pare că aici va fi amplasată tot o pensiune. Faţa imensei vile este îndreptată spre pădure. În jurul construcţiei sunt încă aruncate resturi de materiale, semn că lucrările nu s-au terminat. Ca şi în cazul vilei lui Duca, după terminarea construcției muncitorii au început şi lucrările la gard, unul ce va fi impunător, dovadă fiind, ca şi la şeful său Duca, temelia de ciment şi piatră. Lângă vila lui Groppa se află o altă construcţie veche, părăsită acum, de unde se aud vocile câtorva muncitori care, după glas şi după cum înjură câinele în rusă, par moldoveni. Ne confirmă că sunt. 

Stanislav Groppa este medic de profesie, specialist în domeniul neuro-chirurgiei şi geneticii medicale, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În 2007, a devenit membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi în 2012 – membru titular al AŞM. Din 2014, este vicepreşedinte al AŞM. Deşi deţine funcţia de vicepreşedinte a AŞM din anul 2014, pe site-ul CNI nu este nici o declaraţie de avere a lui Groppa. Nici pentru anul 2014, nici pentru anul trecut. Întrebat despre declarațiile de avere, Groppa a explicat inițial că declaraţiile le-a depus la Serviciul Resurse umane din cadrul AŞM, apoi, la scurt timp, a revenit și a menţionat că deja nu ar mai deţine funcţia de vicepreşedinte AŞM. Este însă contrazis de Gheorghe Duca, care ne-a confirmat că Groppa face parte şi acum din conducerea AŞM. 

„O perioadă, domnul Groppa a deţinut funcţia de vicepreşedinte, apoi a revenit la munca de la clinică. De vreo două-trei luni el este iarăşi vicepreşedintele Academiei, ce-i drept, pe un sfert din norma salarială. Noi, cei de la Academie, am hotărât ca el să revină. Nu prea avem pe cine să punem în această funcţie”, spune preşedintele AŞM.

Goppa a devenit mai cunoscut publicului în anul 2009, atunci când Partidul Comuniştilor l-a propus ca al doilea candidat la postul de şef al statului. Prima candidatură la această funcţie din partea comuniştilor fusese propusă Zinaida Greceanâi, aceasta fiind premier atunci. „Domnul Groppa vine des la Primărie, s-a ocupat personal de toate avizele, l-am văzut de multe ori aici”, ne-a declarat un angajat al Primăriei Borsec. L-am întrebat pe Groppa despre vila sa. A motivat că este într-o deplasare, însă va oferi explicaţii când va reveni. Ulterior, nu ne-a mai răspuns nici la telefoane, nici la mesaje.

Vila lui Stanislav Groppa. Foto: Ovidiu Vanghele

 

Apropiații lui Timofti, vecini la Borsec

Ion Anton, decorat de președintele Nicolae Timofti. Foto: presedinte.md 

Unul din moldovenii care deja locuieşte în Borsec este judecătorul Ion Anton, fost judecător la Curtea Constituţională. „Pe domnul Anton îl ştim cel mai bine. De mai multă vreme dânsul chiar locuieşte aici”, ne spune o femeie din Borsec. Cu trei ani în urmă magistratul a fost decorat cu distincţia „Ordinul Republicii” de către preşedintele ţării, Nicolae Timofti. Atunci, la decernarea titlului, colegi de-ai lui Anton de la Curtea Constituţională au fost nemulţumiţi de această distincţie, spunând că fostul magistrat nu merită acest titlu. Distincţia era „pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în cadrul autorităţilor publice, contribuţie substanţială la procesul de edificare şi de consolidare a statului de drept şi merite în înfăptuirea justiţiei”. Anton a fost magistrat toată viaţa. Acesta şi-a început cariera ca judecător, apoi preşedinte al instanţei din Camenca. Ulterior, a devenit membru al Curţii Supreme de Justiţie. După aceea, timp de şase ani, a fost prim-viceministru al Justiţiei din Republica Moldova. Aproape 15 ani, Ion Anton a fost judecător asistent la Curtea Constituţională (CC). Cu trei ani în urmă, magistratul s-a retras şi acum stă mai tot timpul în Borsec.

Vila lui Ion Anton. Foto: Ovidiu Vanghele

 

În spatele casei lui Ion Anton găsim un imobil ce aparține lui Ion Midrigan, medicul personal al lui Nicolae Timofti, care actualmente deţine funcţia de vicedirector al Staţiei de Asistenţă Medicală de Urgenţă Chişinău. Pe site-ul fostei Comisii Naţionale de Integritate (CNI) există declaraţia de avere a lui Midrigan doar pentru anul 2013, pe când acesta era în aparatul preşedintelui Republicii Moldova. În acel an, doctorul Midrigan nu declara proprietatea din Borsec. Medicul ne-a spus că vila şi-a cumpărat-o anul trecut şi, deoarece a fost numit recent în această funcţie, la anul îşi va declara „cu siguranţă” noua achiziţie. (Vila lui Ion Midrigan în video - n.r.)

Medicul Ion Midrigan. Foto: Ziarul de Gardă

Declarația lui Ion Midrigan pentru anul 2013

Declaraţia lui Midrigan este contrazisă de reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Integritate, care menţionează că vechea lege privind declararea averii cerea ca subiecţii să depună astfel de declarații anual, până la 31 martie, dar şi atunci când primesc o funcţie publică sau își încheie mandatul. De aici înţelegem că Ion Midrigan trebuia să-şi declare averea şi interesele în momentul în care a fost numit vice-director al Staţiei de Asistenţă Medicală de Urgenţă Chişinău. După ce a fost medicul preşedintelui Timofti, făcând parte din aparatul prezidenţial, Ion Midrigan a activat în calitate de medic chirurg la Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de Recuperare a Cancelariei de Stat. Şi Midrigan a fost decorat de Timofti. În luna aprilie a acestui an, de Ziua Naţională a Drapelului de Stat, medicul a primit de la preşedinte cea mai mare disctincţie: „Ordinul Republicii”.

Ion Păduraru. Foto: Tribuna.md 

Vecin cu Midrigan și Anton este un alt apropiat al președintelui, Ion Păduraru, consilier prezidenţial pe probleme juridice, și el decorat cu „Ordinul Republicii”. Păduraru a primit ordinul în anul 2014, atunci când şeful statului a oferit distincţii de stat şi unui grup de deputaţi, miniştri, membri ai Guvernului şi înalţi funcţionari publici. Atunci președintele a motivat că cei decorați „au contribuit decisiv la desăvârşirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică şi integrarea economică cu Uniunea Europeană”.

În prezent secretar general al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, Păduraru a venit în această funcţie în anul 2012. Vila din Borsec şi-a achiziţionat-o în anul 2009. Acesta ne-a declarat că în acea perioadă era avocat. Păduraru a fost Ministru al Justiţiei al Republicii Moldova în cabinetele Ciubuc II şi Sturza. Anterior, el a lucrat în calitate de procuror, judecător, şef al Secţiei juridice a Cancelariei de stat, viceministru al Justiţiei. De asemenea, a fost avocat şi decan al Baroului de Avocaţi Chişinău. În anul 2000 a fost ofiţer civil al ONU în Departamentul Judiciar al Administraţiei ONU pentru Timorul de Est (de fapt o funcţie echivalentă cu cea de viceministru al Justiţiei în guvernul temporar al Timorului de Est sub administraţia de tranziţie ONU).

În acest an, Ion Păduraru a fos desemnat de Nicolae Timofti candidat la funcţia de prim-ministru, după ce, la începutul anului, preşedintele ţării a respins candidatura democratului Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova. Atunci presa a relatat că numele lui Păduraru figurează în dosarul lui Vlad Filat, în autodenunţul lui Ilan Shor. La scurt timp, Ion Păduraru a anunţat că-şi retrage candidatura de la funcţia de prim-ministru. Am mers la Borsec în a doua jumătate a lunii iulie, însă niciunul dintre cei trei oameni din anturajul preşedintelui nu erau acolo.

Declarația lui Ion Păduraru pentru anul 2014

Vila lui Ion Păduraru. Foto: Ovidiu Vanghele

 

Vasile Bumacov. Foto: Europa Liberă

Un alt investitor moldovean în Borsec este Vasile Bumacov, fostul ministru al Agriculturii, actualmente ambasador al Republicii Moldova în Japonia. Actualul diplomat şi-a construit vila în Borsec în anul 2010, în perioada când deţinea funcţia de viceministru al Agriculturii. Imobilul familiei Bumacov se află în apropierea vilelor lui Anton, Păduraru şi Midrigan. Ca şi aceşti vecini ai diplomatului, şi Bumacov a beneficiat de o apreciere prezidenţială. În anul 2014, pe când acesta era ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, i s-a oferit distincţia „Ordinul de Onoare”.

Declarația de avere a ambasadorului Vasile Bumacov pentru anul 2015

La un an de la primirea acestei distincţii, numele lui Bumacov a fost implicat într-un scandal. Atunci Comisia Naţională de Integritate a constatat că Vasile Bumacov a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, după ce o firmă condusă de fiul său şi administrată de ginerele său ar fi beneficiat de un credit preferenţial de circa 30.000 de euro, prin intermediul unei instituţii subordonate Ministerului Agriculturii. Vasile Bumacov a susţinut atunci că aceste acuzaţii ar fi o comandă politică. Casa lui Bumacov se ridică pe o colină, cu faţa spre vale. La momentul la care reporterii au ajuns la casa familiei Bumacov, acolo se aflau fiica şi soţia acestuia.

Vila lui Vasile Bumacov. Foto: Ovidiu Vanghele

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii