Integritate

CHILIPIR PE TIMP DE PANDEMIE

Zeci de milioane de lei gestionate neregulamentar și sute de mii scurse printre degete

Foto: CIJM
Autor: Viorica Mija
18/06/2022 12198

Pandemia de coronavirus, un adevărat „tzunami” pentru sistemul de sănătate, ne-a costat. În sensul direct și figurat. Din vistieria și așa goală, statul a dat sute de milioane de lei pentru a încuraja implicarea și pentru a premia sacrificiul. Pe fundalul situației excepționale însă, unii manageri ai instituțiilor publice au profitat de starea de panică, aprobând cu ochii închiși și fără actele necesare aproape 30 de milioane de lei. Alții, mai cinici, au admis chiar fapte penale, îmbogățindu-se pe seama nenorocirii. 

Bani publici pentru interese personale

Pe parcursul anilor 2020-2021, chiar dacă haznaua statului era suprasolicitată și, evident, subțire, Guvernul a alocat sume fabuloase pentru a susține efortul a zeci de mii de profesioniști în lupta cu pandemia. Astfel, peste 708 milioane lei au distribuite pentru motivarea personalului din prima linie. Alte circa 7,5 milioane lei au fost cheltuite pentru achitare sporurilor salariale pentru munca în condiții de risc sporit pentru sănătate, iar 7 milioane de lei au avut o destinație mai tragică - 70 de familii au primiit câte 100 de mii de lei după ce rudele apropiate le-au decedat la datorie.

Sursa: Ministerul Finanțelor

Guvernul a alocat banii, iar autoritățile de nivel central și local, dar și instituțiile publice, au avut misiunea ca aceste sume să fie repartizate legal și să ajungă la destinatarii de drept. Pentru anii 2020-2021, în listele pentru achitarea indemnizațiilor COVID, de 16 mii lei, au fost înscriși 20 696 de angajați care s-au infectat la locul de muncă, iar cheltuielile, în valoare totală de  peste 331 milioane de lei, au fost acoperite din contul fondurilor de urgenţă ale Guvernului.

 

Personalul

2020

2021

Total

Nr. persoane

suma (mii lei)

Nr. persoane

suma (mii lei)

Nr. persoane

suma (mii lei)

IMSP/ANSP

7 278

116 448,0

10 502

168032.0

17 780

284 480,0

Subdiviziunile medicale ale MAI, MA, ANP

30

480,0

243

3888,0

273

4368,0

Alte autorități/instituții bugetare

1 751

28 016,0

892

14 272,0

2643

42 288

Total

9 059

144 944,0

11 637

186 192

20 696

331 136

Sursa: Ministerul Finanțelor 

Momentan, chiar dacă traversăm o perioadă de acalmie, s-a luat luat decizia ca, începând cu 1 ianuarie 2022, să fie continuată achitarea acestei indemnizații pentru categoriile de angajați ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, care sunt implicați în diagnosticul și supravegherea epidemiologică a cazurilor și a focarelor de COVID-19, personalul medical angajat și implicat nemijlocit în activitățile medicale de combatere a infecției COVID-19 în instituțiile/subdiviziunile medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Ministerului Muncii și Protecției Sociale,  Administrației Naționale a Penitenciarelor,  Serviciului de Informații și Securitate, dar și cel din al instituțiilor medico-sanitare publice de asistență medicală spitalicească, de asistență medicală urgentă prespitalicească, de asistență medicală specializată de ambulator și de asistență medicală primară.

Alocațiile COVID au mărit considerabil bugetele destinate instituțiilor publice.  Dacă e să comparăm valoarea contractului încheiat de către administrația Spitalului de Urgență cu Compania Națională pentru Asigurări în Medicină (CNAM) în anul 2018 cu cea prevăzută în 2021, la capitolul bugetul pentru retribuirea muncii angajaților, vedem deosebiri distincte și o creștere semnificativă a resurselor financiare alocate.

În anul 2018, pentru medicii rezidenți era planificată suma de 3 617 794,28, iar în plină criză pandemică statul a dat de aproximativ 8 ori mai mulți bani la același capitol de cheltuieli. Astfel, în acordul adițional încheiat de instituția medicală cu CNAM se poate observa că bugetul pentru același grup de personal a crescut până la 22 850 077, 68 de lei. Chiar dacă ținem cont de faptul că, pentru a face față valului mare de îmbolnăviri, au fost efectuate angajări suplimentare, suma oricum rămâne una impresionantă.

Așa ori altfel, administratorii de spitale s-au trezit că, pe lângă provocările pandemiei, urmau să gestioneze bugete mai mari ca de obicei și s-o facă respectând legislația.

Mai mulți bani, teren mai mare pentru profitori

Un raport al Curții de Conturi a scos însă la iveală abateri grave în procesul de gestionare a banilor publici în instituțiile medicale. Auditorii au depistat nu doar o abordare neuniformă, discriminatorie la împărțirea indemnizațiilor și a sporurilor. managerii a 4 instituții medicale spitalicești, de exemplu, au uitat să desemneze prin ordin personalul, ceea ce a determinat raportarea eronată, precum și solicitarea, iar ulterior și alocarea din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală a sumei de 12,8  milioane lei. Tot pe aceeași greblă au călcat administratorii a 3 spitale raionale, care au achitat 18,4 milioane lei, fără a emite vreun act în acest sens. Mai mult, unele instituții au organizat netransparent procesul de evaluare a indicatorului de performanță profesională și a sporului pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate, acordând neregulamentar mijloace financiare în sumă de 29,2 milioane lei.

Cel puțin în cadrul unei instituții medicale, auditul a stabilit un șir de factori ce denotă insuficiența acțiunilor de control intern, ceea ce a determinat apariția indicilor de fraudă. Astfel, unele persoane nu se aflau la locul de muncă, deși erau înregistrate în tabelele de evidență a timpului de muncă ca fiind prezente. De asemenea, în urma examinării dosarelor personale ale angajatelor absente de la locul de muncă, s-a stabilit vizual că semnăturile personale ale acestora aplicate pe documente se deosebeau de la un document la altul. Mai mult, unii angajați, deși erau înregistrați la locul de muncă (în tabelele de pontaj), potrivit informației obținută de auditori de la Poliția de Frontieră, de fapt se aflau în afara țării. Cumulul acestor factori indică asupra documentării (angajare, tabelare etc.), calculării și achitării frauduloase a mijloacelor publice în sumă de circa 296,1 mii lei.

Cele mai multe achitări neconforme au fost efectuate la Orhei, suma plăților salariale fără un ordin emis depășind valoarea de 10 milioane de lei.

Prinși cu mâna în sac

Și dacă în aceste situații e vorba despre nereguli în completarea actelor, unii manageri de spitale nu au rezistat tentației de a se „înfrupta” din fondurile considerabile alocate de stat pentru gestionarea crizei generată de pandemia de coronavirus.

Un funcționar de la Spitalul de Urgență este bănuit că ar fi primit comisioane de peste 200 000 de lei de la mai mulți angajați, remunerați, pretins ilegal, pentru prestarea serviciilor suplimentare în secțiile Covid. Acesta este cercetat penal de CNA și Procuratura Anticorupție într-un dosar de abuz de serviciu.

Potrivit oamenilor legii, în perioada martie 2020-aprilie 2022, bănuitul ar fi inclus în tabelele de pontaj suplimente salariale pentru medici, asistenți și alt personal auxiliar care nu s-ar fi aflat efectiv la serviciu în secțiile pentru pacienții bolnavi de COVID. Mai exact, funcționarul ar fi acordat sporuri de performanță în mărime de 100%  și alocații de 100% din bugetul Companiei Naționale pentru Asigurări în Medicină, iar în schimb ar fi primit recompense bănești de la persoanele remunerate. 

Ofițerii CNA și procurorii anticorupție au desfășurat acțiuni de urmărire penală în biroul de serviciu, în automobil și la domiciliul bănuitului. De la fața locului au fost ridicate mijloace de probă, inclusiv bani, în valută străină, proveniența cărora urmează să fie stabilită. Urmează și alte acțiuni de anchetă,  între care audierea tuturor persoanelor implicate și studierea probatoriului acumulat.

Într-un scandal similar este implicat și fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Turcanu, care se află în vizorul procurorilor după ce a împărțit după bunul plac unele fondduri COVID. Magistratul este cercetat penal, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat demersul procurorului general interimar Dumitru Robu de a efectua în privinţa magistratului acţiuni procesuale pentru abuz de serviciu.

Potrivit procurorilor, Ţurcanu ar fi modificat listele beneficiarilor de indemnizaţii pentru infectarea cu COVID-19 la locul de muncă. Astfel, o parte din bani şi i-ar fi însuşit personal, iar alta ar fi ajuns la judecători din anturajul său. În afara listei au rămas mai mulți grefieri și secretari, angajații cu cele mai mici salarii din sistem, dar care inițial figurau în lista aprobată de CSM. Țurcanu i-ar fi exclus, modificând lista după bunul plac.

Generozitatea lui Radu Țurcanu în privința anturajului său nu e la prima manifestare.Un audit realizat anul trecut la Judecătoria Chișinău a stabilit că, în perioada ianuarie 2020 – februarie 2021, magistratul ar fi împărțit premii la stânga și la dreapta, banii ajungând tot la angajații loiali.

S-ar părea că judecătorul Radu Țurcanu are venituri deloc modeste pentru a risca pentru 16 mii de lei. Conform declarației sale de avere și interese personale pentru anul 2021, magistratul  a ridicat 313 789.41 de lei de la Judecătoria Chișinău, retribuții salariale. Țurcanu predă și studenților de la Academia de Studii Economice și Universitatea de Stat din Moldova de unde, cumulativ, a încasat 35 550 lei.

Țurcanu a fost criticat pentru anume decizii luate pe parcursul carierei, dar aceasta nu i-a încurcat să obțină calificativul „excelent” la ultima evaluare a performanțelor profesionale organizată de CSM, în 2019.

CSM, opac la solicitările Centrului de Investigații Jurnalistice

Prin intermediul portalului vreauinfo.md, am solicitat de la Consiliul Suprem al Magistraturii lista judecătorilor care au beneficiat de indemnizaţii COVID-19. O cerere în acest sens a fost înregistrată în data de 19 mai curent. Astfel, bazându-ne demersul pe prevederile legale privind accesul la informații, am cerut să ne fie remisă lista completă a judecătorilor care au beneficiat de indemnizație COVID. Consultarea listei aprobată de Consiliu este importantă, în contextul în care oamenii legii au declarat că magistratul  Radu Țurcanu ar fi modificat-o, lucru infirmat de acesta..

În răspunsul din 27 mai, CSM respinge cererea Centrului de Investigații Jurnalistice, motivându-și decizia prin faptul că listele judecătorilor ce au beneficiat de indemnizații COVID-19 ar conține informații privind starea de sănătate a angajaților sistemului judecătoresc, iar acestea, potrivit art. 3 și art. 6 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 constituie date cu caracter personal.

De altă parte, juristul Vitalie Zama a comentat pentru anticoruptie.md că prevederile invocate în scrisoarea de refuz din partea CSM nu se aplică în acest caz. Și asta, deoarece solicitarea CIJM se înscrie la articolul 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, care descrie prelucrarea datelor cu caracter personal şi libertatea de exprimare. Zama mai spune că CSM nu a fost în drept să refuze accesul jurnaliștilor la informație, deoarece publicarea listei nu încalcă drepturile subiecților.  

 

„Judecătorii din listă deja au făcut publice informațiile despre starea lor de sănătate: au anunțat grefiera că au fost testați pozitiv la COVID, respectiv au anulat ședințele de judecată, informând părțile din proces. În fond, astfel și-a dat consimțământul ca informația despre starea lor de sănătate să fie făcută publică. Respectiv, Consiliul Superior al Magistraturii, prin refuzul său, nu a făcut decât să încalce dreptul la informație și să îngrădească accesul la date de interes public”.

 

 

 

 

Potrivit articolului 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, prevederile art. 5, 6 şi 8 nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sînt strîns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condiţiile Legii cu privire la libertatea de exprimare.

 

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii