Integritate

VIDEO // Cum îşi cheltuie Rizea banii la Chişinău: Casă şi maşină de lux, afacere în televiziune şi chefuri la restaurante

Autor: Julieta Saviţchi
30/11/2021 60581

Cristian Rizea, ex-deputatul român stabilit în Republica Moldova cu puţin timp înainte de a fi condamnat definitiv în România la închisoare pentru infracţiuni de corupţie, a trecut nu demult cu familia în casă nouă. Penalul Rizea, aşa cum îi place să se numească singur, şi-a procurat o casă de peste 450.000 de euro, avându-i ca vecini pe o bună parte din cei care îi critică în înregistrările video de pe reţelele de socializare. Pe lângă traiul pe picior larg şi distracţiile prin localuri de lux, Rizea se pregăteşte să-şi investească banii într-un nou post de televiziune pe care vrea să-l deschidă la Chişinău.

Rizea într-un local din Chişinău

Cristian Rizea a fost parlamentar PSD în perioada 2008-2016. Până să ajungă deputat, a deţinut mai multe funcţii: șef de cabinet al ministrului Tineretului, Georgiu Gingăraș, din guvernul lui Adrian Năstase, în 2000, director general al Agentției Nationale Pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor, din 2002 până în 2006.

Funcția cea mai importantă pe care a avut-o în partid a fost cea de secretar executiv (2010-2013), urmată de cea de președinte al sectorului 5 din Bucureşti. În martie 2016, cu câteva luni înainte de alegerile locale, Direcția Națională Anticorupție a cerut aviz pentru reținerea și arestarea deputatului PSD, Cristian Rizea, fiind suspectat de trafic de influență, spălarea banilor şi influențarea declarațiilor martorilor.

Procurorii DNA i-au incriminat că la 2 decembrie 2009, Rizea Cristian a primit de la Colțea Lucian, un controversat afacerist, suma de 200.000 de euro, iar la c 6 decembrie 2009, încă 100.000 euro. Banii au fost luaţi de Rizea ca să intervină pe lângă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat și Primăria comunei Chiajna ca să îi retrocedeze un teren situat într-o zonă rezidențială din București şi să îi ofere dreptul de proprietate asupra unui alt teren aflat în litigiu cu Primăria comunei Chiajna.

DNA a cerut în 7 ani de închisoare pentru Rizea. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv în 2019 la patru ani şi opt luni închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor. În 2017, Rizea s-a refugiat în Republica Moldova, primind şi cetăţemia acestui stat.

În mai 2019, Ministerul Justiţiei din România a solicitat autorităţilor de la Chişinău extrădarea lui Rizea. Ministerul Justiţiei din Republica Moldova a transmis o adresă Ministerului Justiţiei din România prin care a informat că nu poate fi iniţiată procedura de extrădare întrucât Cristian Rizea este şi cetăţean al Republicii Moldova.

În toamna anului 2020, Igor Dodon i-a retras cetăţenia lui Rizea, dar acesta a contestat decretul prezidenţial în instanţă, cererea fiind pe rol la Judecătoria Chişinău.

La începutul verii trecute, Rizea a anunţat că se implică în politică şi că intenţionează să candideze la scrutinul din 11 iulie pe lista partidului NOI condus de Vladimir Dachi, un moldovean cu afaceri în Federaţia Rusă.

CEC nu a acceptat candidatura lui Rizea pentru alegeri. Partidul NOI a obţinut unul dintre cele mai proaste rezultate. Situaţia s-a repetat şi la alegerile locale din noiembrie pentru funcţia de primar al municipiului Bălţi. CEC nu a înregistrat candidatura lui Rizea, iar Dachi a obţinut un număr neînsemnat de sufragii.

 

Vecin cu eroii subiectelor sale

Noua locuinţă a familiei Rizea se află pe strada Cireşilor dintr-un cartier select din Chişinău în regiunea parcului Valea Morilor, în care locuiesc sau deţin imobile mai mulţi subiecţi din aşa-numitele dezvăluiri ale lui Cristian Rizea. Nu departe se află imobilul cunoscut drept “Casa albă a lui Plahotniuc”, cele două imobile ale lui Ilan Şor, casa fostului director de la SIS, Vasile Botnari, a jurnalistei Angela Gonţa, a familiei regretatului om de afaceri Iurie Luncaşu, a ex-deputatului PDM, condamnat în România pentru acţiuni de corupţie, Valeriu Guma ș.a.

Casa cu trei nivele şi mansardă are, potrivit agenţilor imobiliari, suprafaţa de 450 de metri pătraţi, în actele cadastrale fiind înregistrată cu suprafaţa de 157.9 metri pătraţi.

Somptuosul imobil este amplasat pe un teren cu suprafaţa de 0,0405 ari, este îngrădită de un gard cu înălţimea de peste doi metri, cu două porţi, iar în curte are piscină. Imobilul dispune şi de un garaj pentru două automobile.

Casa a fost dată în exploatare în noiembrie 2011, iar în 2015 a fost scoasă în vânzare cu 451.000 de euro. În 2019, proprietarul care a construit casa i-a dăruit-o fiului său.

Casa este mobilată şi, potrivit anunţurilor de pe siterile imobiliare, nu a fost locuită niciodată.

Imobilul înregistrat pe numele soţiei

Casa de pe strada Cireşilor din Chişinău a fost procurată de familia Rizea pe 24 octombrie 2021, actul de proprietate fiind perfectat pe numele soţiei ex-deputatului PSD-ist, Rizea Josette-Ane-Marie. Tranzacţia a fost trecută în Registrul bunurilor imobiliare la 4 noiembrie 2021.

În curtea casei a fost văzut şi automobilul în două culori al lui Rizea, un Range Rover. Un automobil de model similar se vinde în Chişinău cu 95.000 de euro, după ce a fost folosit timp de trei ani, fiind cumpărat în 2019 cu 145.000 de euro.

Automobilul lui Rizea

După procurarea imobilului, în curtea lui Rizea sunt surprinşi deseori muncitori care au grijă de amenajare şi întreţinere.

Muncitori, surprinşi în curtea lui Rizea

Proiectele lui Rizea

Penalul Rizea pare că nu se mulţumeşte cu live-le distribuite pe reţele de socializare sub genericul Spovedania lui Rizea şi se pregăteşte de inaugurarea unui post de televiziune, care se va numi Realitatea de Moldova. În acest scop, fostul deputat român a închiriat un spaţiu de 200 de metri pătraţi de la jurnalista de televiziune Margarita Răducan. Nu se ştie care este preţul chiriei, dar un imobil similar din vecinătate, cu aceeaşi suprafaţă, este oferit în locaţiune cu 600 de euro lunar.

Cristian Rizea ne-a comunicat că a început să procure utilajul necesar şi să formeze o echipă de profesionişti din jurnalişti cunoscuţi, iar brandul Realitatea îi aparţine şi i-a fost furat cu ajutorul lui Vladimir Plahotniuc, ce îi este dator din 2010 cu 50 de milioane de euro pentru activele de la Realitatea TV.

Solicitată de Anticorupţie.md, Margarita Răducan a confirmat că i-a dat lui Rizea în locaţiune un spaţiu la demisol, în calitate de persoană fizică, şi că nu știe pentru ce va fi folosit imobilul.

Clădirea care va găzdui televiziunea lui Rizea

La 7 octombrie 2020, Cristian Rizea a înregistrat la Chişinău SRL Realitatea-PHG, care are ca principal gen de afaceri „activităţile de producere şi difuzare a programelor de televiziune”. Rizea îl are ca partener de afaceri, cu cota de 50 la sută, pe afaceristul Iulian Ditcov, condamnat în noiembrie 2014 la trei ani şi şase luni de închisoare în celebrul dosar „Poşta Română”, ulterior fiind eliberat condiţionat.

Iulian Ditcov, fost administrator al SC Genius Network SRL, a fost învinuit de procurorii DNA de spălare de bani. Prejudiciul cauzat Poştei Române de către cei 8 inculpaţi, printre care şi Ditcov, a fost estimat la 14.300.000 de lei româneşti.

Adresa juridică a firmei Realitatea-PHG se află într-o încăpere nelocativă de pe strada Balcani 2/2, cu suprafaţa de 7,7 metri pătraţi, care aparţine unei persoane fizice.

Patriotismul, judecăţile şi bunica din Congaz

Cristian Rizea a dobândit cetăţenia Republicii Moldova, care l-a scăpat de extrădarea în România, cu puţin timp înainte de a fi condamnat de prima instanţă, în decembrie 2017. După ce a redobândit cetăţenia moldovenească, Rizea şi-a perfectat actele sub o altă identitate, Mihai Cristian Luigi.

Cetăţenia i-a fost oferită de către Agenţia Servicii Publice în baza Legii Cetăţeniei, care prevede dreptul de redobândire a cetăţeniei a descedenţilor de gradul 1 şi 2 a celor care a locuit pe teritoriul actual al Republicii Moldova.

Crisian Rizea, născut în 1969 la Galaţi, susţine că a avut bunică în satul Congaz de lângă Comrat, din regiunea găgăuză. Fostul PSD-ist declară că nu mai vrea să revină în România şi este gata să lupte pentru Republica Moldova, să apere şi să curăţe de mafioţi „pământul stropit cu sânge de străbuni”.

Toamna trecută, înainte de a pierde alegerile, fostul preşedinte Igor Dodon i-a retras lui Rizea cetăţenia moldovenească, iar procurorii i-au intentat un dosar penal şi l-au plasat în arest preventiv, care a durat șase luni, pentru fals în acte publice. Autorităţile de la Chişinău i-au incriminat fostului PSD-ist că a a minţit atunci când a indicat în cererea de redobândire a cetăţeniei că nu are probleme cu legea, deşi era cercetat penal.

Rizea a contestat în instanţă decretul lui Dodon, precum şi alte acte oficiale emise de către Agenţia Servicii Publice şi Ministerul Justiţiei, iar Judecătoria Chişinău a prorgramat mai multe şedinţe de judecată la cererea avocaţilor lui Mihai Cristian Luigi.

„Nu mi-a dat Dodon cetăţenia ca să mi-o retragă el. Am prezentat documente că am bunică din Congaz. Plahotniuc şi alţi golani au plătit ca să-mi fie retrasă cetăţenia şi să fiu extrădat, să fiu băgat în închisoare ca să nu fac dezvăluiri. Eu sunt gata să îmi dau viaţa pentru acest pământ”, ne-a declarat Rizea.

Din ce bani trăieşte Rizea pe picior larg la Chişinău

Presa de peste Prut a scris anterior despre Rizea că este putred de bogat, că deţine un automobil Ferarri de 200.000 de euro şi un Mercedes de 100.000 de euro, precum şi mai multe firme înregistrate pe numele mamei sale, trecută de 70 de ani, sau a şoferului personal.

În ultima declaraţie de avere depusă de Rizea în calitate de deputat pentru 2016, el nu avea nici casă, nici masă, singurul imobil fiind un loc de parcare de 22 de metri pătraţi. Singura sursă de venit pentru 2016 a fost salariul de deputat, de 59.106 roni, precum şi indemnizaţia de puţin peste 7.000 de roni, primită de soţie pentru îngrijirea copilului.

Rizea a mai raportat pentru 2016 venituri de 93.500 de euro obţinute din vânzarea bijuteriilor, obiectelor de artă şi de cult, despre care a declarat anterior că le-a primit cadouri la botezul copilului.

Până a trece cu traiul în casa de pe strada Cireşilor, Cristian Rizea a locuit într-un apartament din complexul rezidenţial Crown Plaza Park de pe strada Bucureşti. Preţul unui apartament de 80 metri pătraţi din cartierul respectiv este de 200.000 de euro, iar chiria, de 1.500 de euro lunar.

Pe lângă toate astea, fostul deputat este un client fidel al localurilor de lux din Chişinău.

Întrebat din ce bani trăieşte, Cristian Rizea ne-a spus că sunt dividendele obţinute din investiţiile în criptovalută. „Câţiva ani în urmă, am investit în criptovalută, iar acum îmi permit să trăiesc aşa cum vreau. Cred că ştiţi cu cât a crescut în ultimul an biticoinul? Da, şi casa tot din veniturile obţinute din investiţiile în criptovalută am cumpărat-o”, a precizat Rizea.

Experţii, sceptici faţă de veniturile din criptovalută

Utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova. Banca Naţională a avertizat în repetate rânduri cetăţenii despre pericolele investiţiilor în criptovalută.

„BNM, în calitate de autoritate de supraveghere a persoanelor și entităților licențiate care oferă servicii de plată, schimb valutar sau bancare, descurajează implicarea lor în tranzacționarea monedelor virtuale, în scopul evitării riscurilor, inclusiv riscul de spălare a banilor și reputațional”, este poziţia oficială a băncii centrale.

Experţii financiari admit posibilitatea câştigurilor în urma investiţiilor în moneda virtuală, dar au rezerve în privinţa lichefierii banilor reali în Republica Moldova.

„Este o investiţie riscantă, criptomoneda nefiind asigurată de nicio bancă şi nu este reglementată de lege. Teoretic, este posibil să devii bogat din investiţiile în criptovalută. Dar nu cunosc pe cât de posibil este transformarea banilor virtuali în bani reali în Republica Moldova. Cred că despre astfel de tranzacţii ar trebui să-i întrebaţi pe cei de la Serviciul de combatere şi prevenire a spălării banilor”, ne-a declarat Stas Madan de la Expert-grup.

Preşedintele Asociaţiei Blockchain în Republica Moldova, Veaceslav Cunev, ne-a comunicat că în Moldova convertirea valutei virtuale în bani reali este o procedură semilegală asigurată în mare parte de persoane fizice.

„Legislaţia nu reglementează schimbul banilor virtuali în bani reali. Dar nu este nimic ilegal ca o persoană să cumpere de la alta criptovalută pe bani reali. Ilegalitatea poate să intervină atunci când trebuie declarate veniturile în criptomonedă. În rest, sunt persoane care se ocupă cu asta şi se face pe bază de încredere”, a precizat Cunev.

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii