Social

Egalitatea de gen în sport: cât de sensibile la gen sunt bugetele școlilor sportive din municipiul Bălți

Autor: Svetlana Soloviova
06/09/2022 5447

Sportul nu mai este demult un domeniu practicat doar de bărbați. În ultimii ani, tot mai multe femei s-au ambiționat să obțină performanțe sportive la probe care erau greu de imaginat că se vor feminiza vreodată. Astăzi, e ceva normal să vezi un meci de fotbal excelent între echipele de doamne sau o luptă aprigă între femei pe ringul de box. Totuși promovarea egalității de gen în sportul moldovenesc rămâne o problemă. De exemplu, în lista lotului național pentru anul 2022, la stiluri populare precum înotul, șahul sau fotbalul vedem mai mulți bărbați. Sunt puține fete și în școlile de profil. Anul trecut, în instituțiile publice sportive din Moldova, din cei peste 38 de mii de copii, doar puțin peste 9 mii erau fete. În plus, acolo unde învață mai multe fete se alocă mai puțini bani decât în școlile cu mai mulți băieți.

Sunt fată și sunt pasionată de karate

Inspirată de filmele cu actorul Jackie Chan, o tânără din mun. Bălți a ajuns la vârsta de numai opt ani să studieze tehnicile de luptă ale stilului karate. Agnesa Crivopisc are acum 18 ani și, între timp, a reușit să adune o colecție impresionantă de medalii de la competiții naționale și internaționale. În spatele acestei performanțe stau, însă, o mulțime de sacrificii și ore nenumărate de antrenamente grele.

Agnesa Crivopisc are 18 ani și este campioană națională și internațională

„Am încercat multe genuri de sport, toate diferite – fotbal, baschet, tenis – și totuși am ales acest gen de sport (karate) pentru că       am înțeles că este ceea ce mă pasionează”, spune Agnesa. Sportiva susține că în cariera sa a fost încurajată de părinți, chiar dacă e un stil practicat în special de băieți, iar pe viitor își dorește să devină maestru al karate-ului: „Chiar la prima competiție am ocupat locul trei. Am avut rezultate excelente. Această medalie are un preț mare. A doua competiție este memorabilă, la care am câștigat prima medalie de aur. Au fost emoții de neuitat... În general, în acest sport sunt mai mulți băieți, dar sunt și concurente. Mulți vin, mulți pleacă, concurenții mereu se schimbă la fel ca în toate stilurile de sport...”

Agresa afirmă că nu s-a simțit vreodată discriminată în raport cu băieții. Totuși ea consideră că egalitatea de gen în sport se încalcă evident la distribuirea mijloacelor financiare, atunci când unele domenii sunt privilegiate în raport cu altele mai puțin populare.

„În ceea ce privește discriminarea, pot spune că există sub aspectul financiar. Sunt stiluri sportive care sunt finanțate la maximum. Să luăm, de exemplu, fotbalul. Ei (fotbaliștii) pot pleca oriunde, totul este finanțat, se cere doar să fii un sportiv bun.  De celelalte lucruri se ocupă organizatorii, în timp ce la karate trebuie să îți găsești singur sponsorul, să îți achiți singur drumul, trebuie să plătești și pentru cazare. Sub acest aspect, eu nu sunt de acord cu cei care repartizează finanțarea. Trebuie să fie susținuți copiii care sunt cu adevărat talentați și care într-adevăr au nevoie de aceasta”, conchide  Agnesa Crivopisc.

În spatele performanței obținute de Agnesa Crivopisc stau o mulțime de sacrificii și ore nenumărate de antrenamente grele. 

 

 

Antrenamente în condiții precare și uneori periculoase

În ultimii zece ani, în Republica Moldova s-a atestat o îmbunătățire a activității sportului feminin, constată Asociația Presei Sportive.  

Nicolae Buceațchi, Asociația Presei Sportive din Moldova

Astfel, pot fi remarcate performanțele mai multor tinere care au revenit acasă cu medalii de la campionate europene și mondiale. „Avem multe talente: Mariana Eșanu-Cherdivara, Irina Rîngaci și Anastasia Nichita, precum și alte sportive”, spune Nicolae Buceațchi de la Asociația Presei Sportive.

Acesta susține că misiunea de a încuraja fetele să practice sportul de performanță revine antrenorilor, care ar trebui să dea dovadă de voință în acest sens, iar autoritățile, la rândul lor, ar trebui să creeze infrastructura necesară.  

„Poporul moldovean este cel mai răbdător și în condiții extremale se obțin performanțe deosebite. Sportivii revin cu medalii de la campionate europene, mondiale. Situația nu se schimbă nici pentru domnișoare. Se antrenează în condiții precare. Din păcate statul nu prea acordă condiții deosebite sportului, infrastructurii în sport. În acest context, facem un îndemn către organele de stat ca să acorde mai  multă atenție infrastructurii, condițiilor de pregătire a domnișoarelor și a băieților. Avem prin raioane săli sportive deja abandonate și când vezi că într-o cămăruță mică se ocupă copii cu anumite genuri de sport, chiar uneori periculoase, sunt ridicate semne de întrebare”, precizează Nicolae Buceațchi

 

Rolul școlilor sportive din Moldova

În Republica Moldova sunt 101 instituții publice sportive: 3 centre, 6 licee și 92 de școli cu profil sportiv. Acestea funcționează în baza unui regulament aprobat de guvern în anul 2019. Documentul nu face nicio referință la promovarea și respectarea egalității de gen. Potrivit acestuia, școlile sportive sunt instituții de învățământ extrașcolar publice „care contribuie la pregătirea rezervelor pentru loturile naționale la diverse ramuri de sport, la formarea personalităților multilateral şi armonios dezvoltate şi la educarea sportivilor de performanță, inclusiv din rândurile persoanelor cu necesități speciale”.

 

În regulament se arată că mijloacele financiare ale școlii sportive publice sunt constituite din sursele bugetare, sursele fondatorului, donații, sponsorizări și alte surse, care nu contravin legislației Republicii Moldova. Totodată, direcțiile principale de activitate sunt: antrenarea unui număr maxim de copii; sporirea capacității de efort a elevilor; pregătirea sportivă integrală; selectarea sportivilor pentru loturile naționale; obținerea performanțelor la nivel național și internațional.

Într-un răspuns la solicitarea noastră de informație, Ministerul Educației și Cercetării afirmă că are în subordine 22 de instituții publice sportive, pentru care în acest an a alocat cca 85 de milioane de lei. Ministerul nu precizează câți bani s-au alocat și pentru instituțiile gestionate de către primării, motivând că „nu dispune de această informație”.

Totodată, în răspuns se arată că din cei 38258 de copii încadrați la studii în aceste instituții pe parcursul anului 2021, doar 9020 erau fete.

Studiu de caz: școlile sportive din Bălți

În municipiul Bălți activează cinci școli sportive, care sunt supravegheate de către Direcția Învățământ, Tineret și Sport.

În aceste școli sunt promovate 20 de stiluri sportive: box, haltere, sambo, judo, kickboxing, înot, caiac-canoe, fotbal, șah, joc de dame, atletism, baschet, volei, handbal, tir, tenis de masă, gimnastica aerobică, orientare sportivă, ciclism și turism. Școala sportivă specializată pentru copii și juniori de rezerve olimpice de probe pe apă nu a oferit răspuns la cererile noastre de informație, astfel se va face referire la modul în care se respectă principiul egalității de gen în bugetele celorlalte patru școli sportive.

În școlile sportive nu se prea ține cont de Legea privind asigurarea egalității de șanse între femei şi bărbați. Numărul total de fete este puțin peste o pătrime din numărul total de elevi.

Astfel, cei mai mulți elevi învață la școala sportivă specializată Nr. 1. Aici sunt practicate și cele mai variate tipuri de sport: baschet, volei, handbal, gimnastică aerobică, tir, hipism. La școala nr. 2, care oferă lecții de șah, atletism și dame, sunt mai puțini elevi.

Înscrierea fetelor în programele școlilor sportive este determinată, de tipul de sport pe care școala îl oferă. Cel mai mic număr de fete este în Școala sportivă specializată „Petuhov” care oferă lecții de sambo, judo, box și haltere.

Bugetul acestor școli nu corespunde principiului egalității de gen. Astfel, în mediu pentru un copil se cheltuie de la 8,56 până la 22,34 mii lei, în funcție de școală. Mai exact școala sportivă cu cele mai multe fete cheltuie mai puțin pentru un copil și invers școala sportivă cu mulți băieți cheltuie mai mult pentru un copil.

Un simplu calcul arată că pentru fete se cheltuie doar o treime din bugetul alocat pentru școlile sportive din mun. Bălți.

Bărbații domină antrenoratul

Antrenoratul, de asemenea, este o ramură a sportului în care femeile sunt mult subreprezentate. Media europeană a femeilor care ocupă o funcție de antrenor principal variază de la an la an între 20% și 30%. Aceeași situație se atestă și în rândul antrenorilor de la școlile sportive din Bălți.

La școlile în care numărul femeilor antrenoare e mai mare, e mai mare și numărul fetelor antrenate și invers, acolo unde persistă numărul bărbaților antrenori e mai mare numărul băieților beneficiari.

La Bălți, din cele cinci școli sportive, niciuna nu are femei la postul de conducere, sportul fiind considerat în continuare un sector dominat de bărbați. Mai exact, se consideră că femeile nu pot să facă sport la același nivel cu bărbații.  Asta împiedică nu doar participarea femeilor în luarea deciziilor, ci și implicarea lor într-o activitate sportivă, au semnalat în repetate rânduri organizațiile neguvernamentale.

Potrivit Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI, Moldova are mult de lucru până va obține o egalitate de gen în sport. În context, asociația vine cu un set de recomandări: creșterea participării femeilor la activități sportive; atingerea unei reprezentări egale și sensibilizare de gen la nivel decizional; realizarea egalității de gen în antrenamentul și predarea sportului; eradicarea violenței bazată pe gen în și prin sport; eliminarea stereotipurilor de gen în sport și în mediatizarea sportului.

Pentru a înțelege care sunt progresele și regresele înregistrate în asigurarea oportunităților egale pentru femeile și bărbații din Republica Moldova, în fiecare an, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) lansează Indexul egalității de gen.

În același timp, chiar dacă a trecut ceva timp de la lansarea Propunerii de Politică Publică privind creșterea gradului de participare a populației în sport/activități fizice al Ministerului Educației și Cercetării, încă rămâne actuală analiza cantitativă a datelor care sugerează că bărbații în general duc un stil de viață mai activ comparativ cu femeile.

Din experiența Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în Republica Moldova se constată că criteriul de sex/gen se află în topul celor trei criterii, după numărul de plângeri adresate instituției privind anumite fapte de discriminare. Consiliul reiterează astăzi importanța implicării fiecărui cetățean la combaterea prejudecăților și a discriminării, la recunoașterea realizărilor femeilor și facilitarea participării acestora la dezvoltarea mediului digital (tematica anului curent) și a tuturor sferelor vieții în societate.

Potrivit  Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI, în prezent, statul nu contribuie la creșterea concurenței pentru alocarea resurselor. Prin aceasta, secțiile sau cluburile/școlile sportive, atât cele publice, cât și cele private sunt excluse din competiția pentru resursele alocate de către stat. Drept rezultat, secțiile, cluburile sau școlile nu sunt interesate în promovarea sportului pentru toți decât în măsura în care acestea pot produce sportivi de performanță.

Sportul masculin este mai promovat și mai bine plătit

Vitalie Rusu, sportiv de performanță și antrenor la o școală de arte marțiale din Bălți.

Vitalie Rusu este sportiv de performanță și antrenor la o școală de arte marțiale din Bălți. El spune că raportul dintre băieții și fetele care au vârsta de până la 14 ani și  practică luptele marțiale este de 60% (băieți) la 40% (fete).  „După 14 ani sunt mai mulți băieți”, precizează Vitalie. Acesta afirmă că inegalitatea în sport este evidentă în sportul profesionist. „Cu siguranță sumele pe care le primesc bărbați în sport sunt mai mari. Salariile lor sunt mai mari, onorariile lor sunt mai mari. Dar și, dacă privim la fotbal, cum i se spune sportul nr. 1, practic tot publicul este axat pe fotbalul jucat de bărbați. Se face o publicitate mult mai mare jocului bărbaților, decât al femeilor”, spune antrenorul.  

Vitalie crede că dacă sportul feminin ar fi promovat, ar exista și interes din partea publicului și ar fi eliminate stereotipurile. „Stereotipurile în societate sunt mai mult din necunoaștere. Dacă vorbim de copii, părinții au deja are o închipuire formată despre lupte. Evident că părinții care nu au făcut acest gen de sport, nu au cunoștințe despre acest sport vor zice că este mai mult un sport pentru bărbați și cumva își vor proteja fetele. Dar nu este adevărat, oricine poate să practice orice tip de sport. Mai mult ca atât, din observațiile proprii și ca antrenor, și ca tată a trei fete, femeile sunt mult mai rezistente decât bărbații și mult mai determinate. Avem un grup de copii între 5 și 6 ani și fetele au succese mai mari”, menționează Vitalie Rusu.

Egalitatea de gen, limitată de prejudecăți

Un sondaj de acum doi ani arată că în Moldova se face mai puțin sport decât în țările Uniunii Europene. 6 din 10 moldoveni nu fac sport. La sală merg în special bărbați, (64%), 85 la sută au vârsta de până la 50 de ani și mai mult de jumătate sunt din Chișinău. La întrebarea „Ce fel de sport practicați?”, 41% dintre respondenți au menționat gimnastica, majoritatea fiind femei. Nicio femeie nu a afirmat că joacă fotbal.

Și în România stereotipurile cad greu, egalitatea fiind limitată de anumite prejudecăți. O cercetare lansată anul trecut de o companie privată arată că 75 la sută dintre respondenți consideră că femeile nu pot să facă sport la același nivel cu bărbații, iar 60% au fost de părere că fotbalul este exclusiv masculin. 

Un alt aspect este lipsa femeilor din jurnalismul sportiv. Pe plan internațional, femeile reprezintă doar 10% din pozițiile din presa scrisă și producția media, se indică într-un studiu european realizat la tema „Sportul și egalitatea de gen”.

„Având în vedere ritmul actual al progreselor, trebuie să mai treacă cel puțin 60 de ani până când egalitatea de gen va  fi realiză pe deplin”, constată  Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) - o instituție care se ocupă de consolidarea și promovarea egalității de gen pe întreg teritoriul Uniunii Europene.  Indicele egalității de gen elaborat de EIGE relevă faptul că UE înregistrează îmbunătățiri, însă progresul este foarte lent. Totuși mai multe federații din regiune, responsabile pentru promovarea și dezvoltarea sporturilor, și-au demonstrat angajamentul pentru egalitatea de gen prin introducerea cotelor de gen. Astfel, țările avansate din vecinătatea Republicii Moldova încearcă  să asigure echilibrul de gen în structurile de conducere ale federațiilor sportive și în procesele de decizie în domeniul sportului.

Moldova încearcă să fie „în rând cu lumea”

Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova s-a angajat anterior să promoveze rolul femeilor în sport, creând în urmă cu un deceniu comisia „FEMEIA ȘI SPORTUL”. Misiunea comisiei era să promoveze egalitatea de șanse pentru fete și femei de a participa în sport și de a se implica în activitatea fizică. De-a lungul timpului, însă comisia a fost aproape nevăzută și neauzită, desfășurând activități mici și sporadice.

Necesitatea creării comisiei a venit urmare Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012, care au fost o premieră pentru prezența femeilor în sport. Atunci sportivele din țările participante, fără vreo excepție, au concurat la toate probele din program.

Între timp, țara noastră a devenit parte la Comitetul Olimpic Internațional, care reunește peste 200 de state și, respectiv, a acceptat prevederile din Carta Olimpică. „Practicarea sportului este un drept al omului”, se subliniază în documentul respectiv. În Carta Olimpică se spune că „orice individ trebuie să aibă posibilitatea de a practica sportul fără niciun fel de discriminare și în spirit olimpic, care presupune înțelegere reciprocă, spirit de prietenie, solidaritate și fair-play”.

Materialul a fost realizat în cadrul unui proiect al Centrului de Investigații Jurnalistice, susținut financiar de International Media Support din Danemarca.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii