Expertul IDIS „Viitorul” și fostul președinte al Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, a acordat un interviu pentru Buletinul de Politică Externă FES/APE, în care am discutat despre factorii de care va depinde succesul Guvernului Tofan. Potrivit acestuia, reușita noului executiv va fi determinată, în primul rând, de capacitatea sa de a reforma administrația publică, de a depolitiza instituțiile statului, de a sprijini mediul de afaceri și de a consolida capacitatea instituțională necesară pentru valorificarea oportunității istorice oferite de negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vă invităm să citiți integral acest interviu:

Domnule Munteanu, viitorul Guvern Tofan își începe mandatul într-un context marcat de scandaluri privind numirile politice, conflictele de interese și suspiciunile de trafic de influență. Care considerați că ar trebui să fie primul gest al noului premier în primele 100 de zile pentru a demonstra că schimbă regulile jocului și nu doar oamenii din funcții?

În primul rând, cred că este necesar un management realist al așteptărilor în raport cu prim-ministrul Vasile Tofan. Motivul este că acesta moștenește o echipă guvernamentală deja configurată de partidul aflat la guvernare, care îi este, într-un fel, „transmisă în leasing” pentru durata mandatului său. Cu alte cuvinte, domnul Tofan nu dispune de propria sa echipă de miniștri, nici măcar în măsura în care a beneficiat fostul premier, Alexandru Munteanu, la începutul mandatului său.

Din această perspectivă, principalele atuuri strategice ale domnului Tofan, în comparație cu foștii prim-miniștri, țin de ideile inovatoare pe care le aduce și de rețeaua sa mai sofisticată de contacte, conexiuni și experiențe acumulate în sec torul privat. Totodată, aș remarca faptul că beneficiază de un context extern mai favorabil în relația cu partenerii strategici ai Republicii Moldova decât l-au avut predecesorii săi. Acest avantaj îi poate facilita considerabil activitatea.

Republica Moldova se află astăzi în plin proces de negociere a aderării la Uniunea Europeană și nu mai este în situația în care se aflau guvernele con duse de Natalia Gavrilița sau Dorin Recean, când țara se afla încă în fața unei uși doar întredeschise către UE.

Pe de altă parte, scandalurile legate de nepotism, trafic de influență sau promovarea unor persoane pe criterii de rudenie ori conexiuni personale creează un climat profund nociv și afectează credibilitatea acțiunilor prezente și viitoare ale Guvernului Tofan.

Este esențial ca acest zgomot de fond să nu eclipseze capacitatea Guvernului Tofan de a comunica eficient. Comparativ cu alți prim-miniștri, inclusiv Dorin Recean sau Natalia Gavrilița, Vasile Tofan își exprimă intențiile într-o manieră mai clară, mai coerentă și mai tehnică.

Există însă, probabil, un decalaj între stilul său de comunicare și așteptările unei părți importante a populației. Domnul Tofan comunică asemenea unui tehnocrat, în timp ce majoritatea cetățenilor așteaptă, în primul rând, răspunsuri și mesaje cu o puternică dimensiune socială din partea unui lider politic. Trecerea de la profilul de tehnocrat la cel de om politic, capabil să gestioneze și să coordoneze acțiunea guvernamentală, va necesita, cel mai probabil, o anumită perioadă de adaptare.

Poate Republica Moldova renunța la numirile politice?

Ați vorbit recent despre necesitatea unei comisii independente de recrutare pentru funcțiile cheie din administrație. Este Republica Moldova pregătită să renunțe la controlul politic asupra numirilor sau credeți că orice guvern va fi tentat să păstreze aceste pârghii de influență, indiferent de discursul public?

Vasile Tofan pare pregătit să promoveze un stil de guvernare mult mai managerial, mai orientat către mediul de afaceri și bazat pe evaluarea performanței oamenilor din administrație. Și-a asumat deja această direcție și și-a anunțat public intențiile. Cel mai probabil, va insista ferm asupra acestei abordări, cel puțin până în momentul în care se va confrunta cu eventuale rezistențe sau coliziuni, fie din partea unor colegi din Guvern, fie din partea unor membri influenți ai PAS.

În același timp, așteptările populației sunt în primul rând de ordin moral față de o guvernare a cărei credibilitate a fost deja afectată de neîncredere și suspiciuni. Dacă nu reușești să rezolvi problema integrității și moralității actului de guvernare, va fi foarte dificil să convingi cetățenii de justețea inițiativelor strategice pe care Guvernul Tofan își propune să le implementeze.

Există însă o serie de inițiative anunțate de Vasile Tofan care au atras atenția și care mi se par deosebit de relevante. În primul rând, acesta propune un amplu proces de dereglementare și o abordare mult mai prietenoasă față de mediul de afaceri. Nu este vorba despre simple declarații sau campanii de imagine, ci despre măsuri concrete care să răspundă dificultăților cotidiene cu care se confruntă antreprenorii, într-un mediu în care relațiile informale de influență și pozițiile monopoliste continuă să afecteze concurența și dezvoltarea economică.

De asemenea, mi-au atras atenția mesajele sale privind politica externă. Vasile Tofan nu își dorește doar diplomați preocupați de reprezentarea protocolară a statului, ci o diplomație economică evaluată prin rezultate concrete. El se așteaptă ca ambasadele și reprezentanțele Republicii Moldova să contribuie activ la atragerea investițiilor și la promovarea exporturilor moldovenești.

O altă direcție interesantă este viziunea sa potrivit căreia Republica Moldova ar trebui să devină un spațiu de testare și dezvoltare pentru inteligența artificială (AI), FinTech, GovTech, AgriTech și alte servicii digitale. Consider că există un potențial real în aceste domenii, însă până în prezent nimeni nu le-a abordat într-o manieră cu adevărat strategică.

Totodată, premierul a adus în discuție constituirea unui Fond de convergență pentru reintegrare. Acest lucru arată că înțelege faptul că procesul de reintegrare nu poate avansa fără o implicare directă și fermă a Guvernului în gestionarea relației cu regiunea transnistreană. În egală măsură, el pare conștient că relațiile privilegiate dintre anumite cercuri de interese și actorii economici influenți din regiune trebuie abordate diferit; în caz contrar, orice discuție serioasă despre reintegrare riscă să rămână fără rezultate. Din acest punct de vedere, consider că aceasta este una dintre dimensiunile pozitive ale agendei sale.

În ansamblu, nu cred că inițiativele propuse de Vasile Tofan sunt controversate în sine. Ele devin însă mult mai dificil de implementat din cauza contextului actual, dominat de scandaluri privind traficul de influență și alte practici reprobabile, care riscă să compromită credibilitatea și bunele intenții ale Guvernului.

Un exemplu este intenția de a accelera privatizarea sau listarea la bursă a unor active și întreprinderi de stat într-un interval relativ scurt. Acesta este un subiect extrem de sensibil și există riscul ca o parte a societății să perceapă astfel de procese drept favorizări sau vânzări netransparente, atât timp cât instituțiile statului nu beneficiază încă de nivelul de credibilitate și încredere publică pe care ni l-am dori.

Negocierile cu UE și slăbiciunea administrației publice

Republica Moldova intră într-o etapă decisivă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, iar Bruxellesul va evalua nu doar reformele adoptate pe hârtie, ci și capacitatea administrativă a statului. Cât de mare este riscul ca o administrație politizată și lipsită de meritocrație să devină principalul obstacol în absorbția fondurilor europene și în îndeplinirea angajamentelor asumate față de Bruxelles?

Acesta este, probabil, unul dintre cele mai mari riscuri cu care se confruntă Republica Moldova în acest moment. Deschiderea fără precedent manifestată de instituțiile europene a creat impresia că țara noastră a depășit deja punctul critic al procesului de aderare. În realitate însă, instituțiile europene și cancelariile occidentale rămân prudente și urmăresc cu mare atenție evoluțiile interne din Republica Moldova.

Țara se află în continuare sub o monitorizare atentă, iar cele mai multe dintre vulnerabilitățile noastre țin de capacitatea insuficientă a statului de a administra eficient treburile publice. Acestea privesc gestionarea activelor și întreprinderilor de stat, calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor, dar și domenii sensibile precum siguranța cetățenilor, protecția datelor cu caracter personal și accesul la justiție – un sector care continuă să ridice numeroase probleme.

Din punctul meu de vedere, Republica Moldova nu va putea avansa fără o reformă profundă și riguroasă a guvernării. Aceasta nu ar trebui să se limiteze doar la optimizarea costurilor, în spiritul abordării invocate de Vasile Tofan, inspirată într-o anumită măsură de modelul promovat de Javier Milei, ci ar trebui să urmărească, înainte de toate, consolidarea capacității statului de a-și îndeplini eficient misiunile și obligațiile fundamentale. Cu alte cuvinte, este nevoie de o veritabilă reformă a capacității de guvernare (statecraft), fără de care Republica Moldova, în condițiile actuale, nu va putea progresa.

În prezent, ne aflăm într-o situație paradoxală. Direcția strategică asumată de Guvern este, în linii mari, compatibilă cu obiectivele declarate ale partidului aflat la guvernare, însă intră adesea în contradicție cu interesele informale ale unor grupuri influente din interiorul acestuia.

Spun acest lucru fără echivoc: nu este doar un fenomen sociologic, ci unul profund politic. Această realitate explică, într-o anumită măsură, atât limitele de acțiune ale lui Vasile Tofan, cât și riscurile care ar putea afecta stabilitatea și durata mandatului său.

Creștere economică sau reformarea instituțiilor?

Ați atras atenția că sistemul actual încurajează loialitatea politică mai degrabă decât performanța profesională. Ar trebui Guvernul Tofan să meargă până la introducerea unor mandate fixe pentru șefii agențiilor și întreprinderilor de stat, cu criterii obiective și limitative de revocare, pentru a-i proteja atât de ingerințele politice, cât și de schimbările de guvern?

Am scris recent că Republica Moldova are nevoie urgentă de un corp profesionist de manageri care să conducă serviciile publice, agențiile și întreprinderile de stat. Pentru a realiza acest obiectiv este necesar un efort susținut de profesionalizare, precum și o conectare multidimensională la standardele și bunele practici ale Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și ale instituțiilor europene responsabile de reglementarea și supravegherea serviciilor publice.

În următoarele luni, până când își va putea exercita pe deplin autoritatea, Vasile Tofan va fi, cel mai probabil, constrâns de echilibrul de interese existent în actuala componență a Guvernului. Interesele și rețelele de influență asociate actualilor miniștri nu au dispărut odată cu plecarea fostului prim-ministru, ci sunt strâns legate de faptul că puterea executivă este exercitată, fără alternativă, de un singur partid.

În acest context, unul dintre primele demersuri pe care ar trebui să le inițieze Vasile Tofan este organizarea unor concursuri deschise și transparente pentru ocuparea tuturor funcțiilor de conducere din administrația publică și din sectorul guvernamental.

De asemenea, este necesară instituirea unor reguli clare privind salarizarea și promovarea în funcțiile publice, astfel încât orice majorare a remunerației să fie condiționată de evaluarea performanței. Totodată, trebuie acordată o atenție mult mai mare consolidării autonomiei funcției publice și protejă rii acesteia de influența politică excesivă, care s-a dovedit, în ultimii ani, profund contraproductivă pentru interesul național.

Nu în ultimul rând, Vasile Tofan ar trebui să re dea Academiei de Administrație Publică rolul său firesc de instituție dedicată formării și dezvoltării capacităților administrației publice, în loc ca aceasta să rămână o simplă anexă a Universității de Stat.

În opinia mea, acestea sunt patru măsuri prioritare pe care premierul Vasile Tofan ar trebui să le inițieze fără întârziere.

Provocările și limitele mandatului lui Vasile Tofan

Succesul mandatului de premier al lui Vasile Tofan va fi judecat mai ales prin rezultatele economice sau prin capacitatea de a reforma administrația publică? Cu alte cuvinte, ce este mai important pentru Republica Moldova în următorii patru ani: un guvern care gestionează bine economia sau unul care reconstruiește instituțiile statului pe criterii de competență și integritate?

Nu poate exista creștere economică și performanță sustenabilă atât timp cât administrația publică funcționează în primul rând pentru propriul consum instituțional, și nu în interesul cetățenilor.

Din această perspectivă, întrebarea dumneavoastră este, într-o anumită măsură, retorică. Este însă adevărat că Vasile Tofan se diferențiază de majoritatea membrilor actualului Guvern prin faptul că are o viziune mai apropiată de logica managerială.

El promovează un model bazat pe o administrație mai suplă și mai eficientă, orientată spre performanță, pe stimularea capitalului privat și pe accelerarea proceselor de digitalizare.

În același timp, este foarte posibil să constate că partidul pe care îl reprezintă în calitate de prim ministru – întrucât vorbim despre un Guvern învestit cu sprijinul PAS – preferă o tranziție graduală, fără schimbări bruște. Acest lucru se explică și prin faptul că partidul nu pare încă pregătit să funcționeze într-un mediu caracterizat de o competiție mai intensă și de criterii stricte de performanță.

Sper ca, odată cu asumarea acestei misiuni strategice – care reprezintă și un moment de cotitură în cariera și parcursul personal al lui Vasile Tofan –, acesta să înțeleagă că votul de învestire nu îl obligă doar să apere imaginea partidului aflat la guvernare, ci și să lupte pentru principiile pe care le-a enunțat la preluarea mandatului de prim ministru.

Din acest motiv, nu cred că îl așteaptă un mandat lipsit de dificultăți. Dimpotrivă, mă aștept să se confrunte cu numeroase obstacole și surprize, inclusiv din partea celor pe care un nou stil de guvernare, bazat pe performanță și responsabilitate, îi incomodează profund.

În aceste condiții, va trebui să-și extindă baza de susținere și să-și construiască alianțe în cât mai multe segmente ale societății. De altfel, chiar el a afirmat că nu dorește să fie doar prim-ministrul PAS, ci prim-ministrul tuturor cetățenilor Republicii Moldova.

Rămâne însă ca aceste intenții să fie confirmate prin fapte. Nu ne rămâne decât să urmărim dacă ele se vor materializa și să îi dorim succes în înde plinirea acestui mandat.

Vă mulțumim!