Înglodată în datorii de peste jumătate de miliard de lei, Calea Ferată din Moldova a avut în ultimii ani cheltuieli enorme, pe alocuri nejustificate. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat sute de contracte de vânzare-cumpărare, de asigurări sau de contractare a creditelor bancare semnate de şefii întreprinderii în anii 2014-2015, perioadă în care au fost acumulate restanțe mari la plata salariilor. Multe dintre achiziţii au fost făcute fie la suprapreţ, fie de la companii afiliate unor politicieni, printre care şi cei din PD. Foşti şi actuali conducători ai CFM susţin însă că toate licitaţiile au fost transparente, fiind alese ofertele cele mai bune. Unii experţi sunt de părerea că realitatea arată contrariul şi că managementul ineficient, achiziţiile cu firme afiliate, deseori la preţuri exagerate, au umflat cheltuielile întreprinderii care a înregistrat pierderi considerabile în ultimii ani. 

Circa o mie de angajați ai Căii Ferate din Moldova (CFM) au protestat pe 11 martie în fața Guvernului, cerând să le fie achitate restanțele la salarii care se ridică la 130 de milioane de lei. Oamenii s-au plâns că acum le sunt plătite lefurile abia pentru luna octombrie, iar unii spun că nici pentru septembrie 2016 nu au fost încă remunerați. Protestatarii au insistat pe restabilirea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână, cu anularea șomajului tehnic stabilit pentru zilele de vineri și majorarea salariului. În replică, Iurie Topală, directorul CFM, a explicat că datoriile salariale au fost acumulate în perioada în care întreprinderea a fost gestionată de predecesorii săi. Astfel, potrivit rapoartelor financiare, la sfârșitul anului 2014, datoriile companiei față de personal erau de 41,5 milioane de lei, iar la sfârșitul anului 2015, acestea au crescut până la 105,5 milioane de lei. În cei doi ani, conducerea CFM a făcut mai multe achiziții de milioane de lei, fie la suprapreț, fie de la firme afiliate afiliate unor politicieni.

Camere video de la o companie apropiată lui Vlad Plahotniuc

În septembrie 2014, Serghei Tomşa, pe atunci director general interimar al CFM, a semnat un contract de vânzare-cumpărare, în valoare de peste zece milioane de lei, cu Argus-Teh, firmă condusă de Vladimir Dnestrean. Cu aceşti bani, întreprinderea a cumpărat sisteme de monitorizare video pentru 30 de subdiviziuni şi a plătit pentru instalarea tehnicii. Cel mai costisitor echipament a fost instalat la Gara Chişinău - de aproape 750.000 de lei, la Direcţia deservire clienţi - peste 600.000 de lei, dar şi la Gara internaţională Ugheni – circa 560.000 de lei.

Argus-Teh a fost fondată de către off-shore-ul OTIV Prime Services B.V. înregistrat în Amsterdam, Olanda. Pe lângă Argus-Teh, compania mai este şi fondatoarea Argus-S, care prestează servicii de pază. Ambele au adresa pe strada Mazililor 21, din sectorul Botanica al Capitalei. OTIV Prime Services B.V. este parte a unui holding controlat de liderul PD, Vlad Plahotniuc.

„Credeţi că eu am semnat acest contract? Trebuie să mă documentez ca să vă pot răspunde la întrebări. În ceea ce ţine de procurarea tehnicii, pieselor, acestea se fac prin achiziţii. Directorul general nu semnează contractele până nu sunt rezultatele la achiziţii. Este procedură, metodologie, regulament intern. Nu-mi spune nimic denumirea companiei Argus-Teh. Sunt sute de companii", ne-a spus Serghei Tomşa, în prezent vicedirector al CFM.

300 de piese - 1,8 milioane de dolari

O lună mai devreme, şefii Căii Ferate din Moldova au semnat un contract de vânzare -cumpărare a 300 de piese pentru vagoane cu peste 1,8 milioane de dolari: 100 de grinzi de susţinere (Балка надрессорная – rus., n.r.) şi 200 de arcuri laterale (Боковая рама – rus., n.r.). O singură piesă, potrivit documentului, costa 6.027 de dolari. CFM a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu Spectehcom SRL, o firmă creată în februarie 2014, cu câteva luni înainte de încheierea contractului.

Din documentul pe care l-am analizat reiese că această companie a fost aleasă în cadrul unui concurs, iar în ziua desemnării ofertei câştigătoare, valoarea în lei a contractului a constituit 24,3 milioane de lei.

Surse din domeniul feroviar susţin că piesele au fost cumpărate de la întreprinderea UralVagonZavod din Federaţia Rusă, care are două filiale la Moscova şi Nijnii Taghil. Am telefonat la sediul din Nijnii Taghil şi ne-am prezentat drept angajaţi ai unei firme din Republica Moldova, cerând preţurile pentru aceeaşi marfă achiziţionată de CFM în 2014. Ruslan, un angajat al întreprinderii, a calculat că cele 300 de piese ar costa astăzi 285.000 de dolari. Angajatul de la UralVagonZavod recunoaşte că transportarea mărfii până în Republica Moldova ar fi scumpă şi ne recomandă să apelăm la o firmă de transport care ne-ar pune la dispoziţie câteva autocamioane. Un alt detaliu pe care ni l-a spus este că şoferii ar trebui să fie cetăţeni ruşi. Din discuţia cu Ruslan mai aflăm că UralVagonZavod a mai vândut acum câţiva ani astfel de piese pentru Republica Moldova.

Am încercat să aflăm de la Denis Busorghin, fondatorul şi conducătorul companiei Spectehcom, de ce diferenţa de preţuri este aproape de şase ori mai mare. I-am expediat întrebarea printr-un sms, aşa cum ne-a rugat, dar nu a mai revenit. L-am contactat din nou, iar omul de afaceri ne-a spus că această tranzacție este o chestiune ce vizează activitatea firmei și că nu-și amintește detalii din 2014. Aceeași întrebare am vrut să i-o adresăm și lui Serghei Tomșa, care a semnat contractul. Vicedirectorul CFM nu ne-a lăsat însă să i-o punem în timpul discuției telefonice, tăind scurt că nu mai vrea să vorbească cu noi.  

Notă: După publicarea articolului, Denis Busorghin a revenit cu un apel telefonic şi a oferit următorul comentariu: „Livrările de piese, în baza acestui contract, nu au fost făcute. Suprapreţul a fost stabilit din cauza cursului valutar care în acel an nu era stabil.” Omul de afaceri a acuzat autorii articolului de defăimare, precizând că urmează să-i acţioneze în instanţa de judecată. CIJM va investiga în continuare relaţiile contractuale dintre CFM şi firma Spectehcom. 

Într-un comunicat expediat presei după publicarea anchetei Centrului de Investigaţii Jurnalistice, reprezentanţii Biroului Asociat de Avocaţi „Popa și Asociații” au precizat că un contract de asistență juridică a fost semnat cu Calea Ferată din Moldova la data de 23 decembrie 2014, și nu la 5 martie 2015. Peste câteva luni, urmare a neonorării angajamentelor de plată de către întreprindere, prestarea serviciilor în temeiul contractului a fost sistată. „De la data semnării contractului de asistență juridică până în prezent, Calea Ferată din Moldova a achitat Biroului Asociat de Avocați «Popa și Asociații» echivalentul a 5.000 euro și nicidecum 30.000 de euro așa cum prevedea contractul. Din acești bani, biroul, la solicitarea CFM, a sub-contractat doi avocați străini, care au reprezentat interesele Căii Ferate în cadrul unor cauze penale/civile”, potrivit comunicatului de presă, în care se arată că echipa biroului a reprezentat întreprinderea în litigii desfăşurate în Germania şi Federaţia Rusă. 

Asigurări de la firma familiei Guma

Pe parcursul anilor 2014 și 2015, CFM a semnat mai multe contracte de asigurare cu firma Galas, deținută de soția fostului deputat democrat Valeriu Guma, condamnat penal în România pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la luare şi dare de mită. Potrivit datelor despre acționari, plasate pe pagina web a companiei de asigurări, Victoria Guma, soția fostului parlamentar, deține 53% de acțiuni, iar restul aparțin firmei Promo TV SRL, fondată de Victoria Guma și Igor Stețco.

Valoarea totală a contractelor cu Galas, analizate de reporterii CIJM, se ridică la 2,3 milioane de lei. Cele mai scumpe au fost două contracte semnate de CFM cu SA Galas pentru asigurarea facultativă a trei trenuri renovate de întreprinderea de stat. În 2014, asigurarea trenurilor Diesel D1M 002, D1M 004 și D1M 005 a costat 495.400 de lei. Trenurile, pentru reparația cărora au fost cheltuite aproape șapte milioane de euro, au fost asigurate pentru suma de 137,6 milioane de lei. Un an mai târziu, pe 30 iulie 2015, CFM a semnat un nou contract similar cu SA Galas, pentru asigurarea acelorași trenuri, pentru aceeași sumă asigurată de 137,6 milioane de lei, doar că prima de asigurare plătită de această dată a fost de peste trei ori mai mare – 1,6 milioane de lei. Contractul din 2014 a fost semnat de Serghei Tomșa, iar cel din 2015 – de noul director al întreprinderii Vladimir Cebotari, în prezent ministru al Justiției. Atât Cebotari, cât și Guma făceau parte din echipa Partidului Democrat.

Contractul pentru anul 2014 poate fi consultat AICI, iar cel pentru 2015, în documentul de mai jos

În 2015, SA Galas s-a confruntat cu probleme financiare, profiturile reducându-se de circa cinci ori. În aceste condiții, contractele semnate de CFM cu firma fostului deputat au reprezentat 3% din întregul venit din asigurări al SA Galas în acel an.

Ministrul Justiţiei susţine că în 2014 trenurile nu erau încă folosite, iar în 2015 acestea erau deja în mişcare, de aici diferenţa mare de preţ. „Este una când asiguri trenurile când ele stau parcate la tine pe teritoriu şi nu fac nimic şi e alta când trenurile se mişcă, când se produc accidente etc. În 2014, trenurile respective staţionau, nu erau utilizate în procesul tehnologic, iar în 2015 acestea au fost puse în mişcare. Riscurile evident că sunt mult mai mari. Prima de asigurare a fost cu siguranţă cea mai mică, selectată ca rezultat a unei licitaţii deschise, unde au avut posibilitatea să participle toţi agenţii economici autorizaţi de Comisia Naţională a Pieţei Financiare”, a comentat Vladimir Cebotari. 

Potrivit demnitarului, constatarea că CFM a încheiat contracte cu firme afiliate PD „este absolut improprie”. „Au fost cele mai avantajoase oferte la acel moment. Ar trebui să studiaţi toate ofertele pentru a face astfel de constatări”, ne-a mai spus fostul director general al CFM. 

Cum s-a înglodat CFM în credite

Cele două asigurări au fost făcute pentru a respecta condițiile unui alt contract semnat de CFM cu Moldova Agroindbank, prin care a fost contractat un credit, iar drept gaj au fost plasate trenurile modernizate, despre care a vorbit atât de mult conducerea Căii Ferate. În 2014, când întreprinderea de stat era deja plină de datorii, Moldova Agroindbank a deschis pentru CFM două linii de credit revolving - de trei milioane de euro în aprilie și de un milion de euro în august.

Potrivit contractului din 21 august 2014, pe care l-au analizat reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, un milion de euro a fost acordat în scopul finanţării activităţii operaţionale a întreprinderii. Banii trebuiau întorşi până la 30 iunie 2016. De la 1 iulie până pe 29 iulie – întreprinderea se angaja să întoarcă 500.000 de euro. Creditul a fost oferit cu rata flotantă de 7,75%.

În 2012, Moldova Agroindbank acordase CFM un credit de zece milioane de euro, bani care trebuie rambursaţi până în decembrie 2018. Atunci, printre altele, drept gaj a fost plasat Palatul de cultură al feroviarilor, amplasat în centrul Capitalei.

În 2015, CFM a mai semnat un contract de credit, de data aceasta cu Victoriabank. Valoarea inițială a contractului a fost de 30 de milioane de lei, bani care erau prevăzuți pentru procurarea combustibilului. Ulterior, în baza aceluiași contract, CFM a mai împrumutat de la Victoriabank încă două milioane de euro, pentru importul echipamentului necesar pentru amenajarea trecerilor la nivelul cu drumurile publice. Drept gaj a fost plasat primul tren renovat în 2012, două secții de vagoane frigorifice, 600 de tone de motorină, clădirile Spitalului Clinic al CFM, cu suprafața de circa 6.000 de metri pătrați și dreptul de folosință asupra terenului de 5,6 ha de pe str. Gh. Cașu 37 și 37 A, unde este amplasat spitalul CFM. Doar renovarea trenului plasat în gaj a costat peste 40 de milioane de lei, iar prețul terenului și a construcțiilor de pe str. Gh. Cașu 37 este evaluat de Cadastru la 126,8 milioane de lei.  

Creditul de două milioane de euro a fost contractat cu o dobândă de 7%, până în martie 2022, iar creditul de 30 de milioane de lei a fost contractat cu o dobândă de 14% pe o perioadă de doi ani, urmând să expire pe 11 martie 2017. La momentul publicării investigației, gajul de pe bunurile imobile încă nu a fost scos, deși contractul de credit deja a expirat. În 2012, CFM a mai contractat un credit de la Victoriabank, în valoare de 50 de milioane de lei, pe care l-a restituit în 2015.

Raportul financiar al CFM arată că la sfârșitul anului 2015 instituția avea contractate credite de peste 107 milioane de lei. Plățile aferente pentru rambursarea acestora au constituit însă 80 de milioane de lei (!). Toate contractele de credit cu Victoriabank au fost notificate notarial de Olga Bondarciuc, care își are sediul în clădirea Global Business Center, a omului de afaceri Vlad Plahotniuc.