O jumătate de milion de cărți pentru disciplina opțională „Educația ecologică” au fost editate în 2015, în timp ce doar 22.000 de elevi au ales să studieze acest obiect. Astfel, unui elev îi revin circa 30 de cărţi. Autoritățile speră că numărul celor care vor să studieze ecologia va crește, directorii de școli spun însă că există riscul ca aceste cărți să fie stocate cu anii în bibilioteci fără ca cineva să le răsfoiască vreodată, mai ales că autorii le-au elaborat în baza vechiului curriculum. 

Setul de materiale didactice (suport pentru elevi și ghid pentru profesori) pentru disciplina opțională „Educația ecologică” fost editat în cadrul unui proiect implementat de Centrul Regional de Mediu (REC Moldova). În esență, setul include trei culegeri de texte și exerciții – câte unul pentru clasele I-IV, V-IX și X-XII, toate traduse și în limba rusă. Din set mai fac parte ghidurile pentru profesori (în limbile română și rusă).

Materialele au fost lansate la sfârșitul lunii aprilie, la Academia de Științe a Moldovei. Academia, prin editura sa „Știința”, este și cea care a câștigat un contract de peste 4,6 milioane de lei pentru editarea suportului didactic pentru clasele V-IX în limbile română și rusă, dar și pentru ghidul profesorului (clasele gimnaziale). Cărțile pentru clasele primare au apărut la editura „Arc”, iar cele pentru clasele de liceu – la „Cartdidact”.  

Proiect cu barbă

Epopeea manualelor de educație ecologică a început în anul 2011, când la cârma Ministerului Mediului se afla Gheorghe Șalaru, care era și președintele Consiliului de Administrare al Fondului Ecologic Național (FEN). Victor Cotruță, directorul REC-Moldova, menționa în propunerea de proiect adresată ministrului Șalaru că în urma implementării proiectului toate școlile din țară vor beneficia de un set de materiale didactice „care va contribui la crearea unui sistem unic educațional la ecologie în conformitate cu standardele naționale și internaționale de mediu”. Decizia de acordare a grantului în valoare de 8.327.470 de lei a fost luată în baza cererii de solicitare, a devizului de cheltuieli și a unei scrisori de garanție.

Respins de unii, acceptat de alții

Ca și în cazul altor proiecte finanțate din FEN, la prima etapă proiectul a fost expertizat de către angajații Fondului și ai Ministerului Mediului. La început ideea proiectului a fost respinsă de responsabilul de expertizare, Nicu Vrednic. Acesta menționa că proiectul poate fi finanțat doar parțial din FEN. Ulterior însă proiectul a fost avizat pozitiv de o altă funcționară din cadrul Ministerului Mediului, Galina Norocea.

De menționat că expertizarea proiectelor finanțate din Fondul Ecologic Național se face în baza unui formular în care diverse aspecte sunt apreciate pe o scară de la 1 la 10. Experții, care sunt angajați ai ministerului, evaluează în ce măsură descrierea proiectului corespunde priorităților FEN, dacă sunt sau nu detaliate activitățile prevăzute și bugetul și dacă banii alocați corespund activităților planificate în cadrul proiectului.

Fără girul Ministerului Educației

Inițial în proiect era prevăzută editarea unor manuale școlare, fapt dovedit și de licitația anunțată pe 6 mai 2014 (Buletinul Achizițiilor Publice nr. 35, 6 mai 2014, nr. 778/14). În final însă, au fost publicate niște lucrări care nu au titulatura de manuale, ci de suport didactic, avizate doar de Ministerul Mediului, nu și de Ministerul Educației.

Surse din cadrul Ministerului Educației au declarat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că volumele au fost concepute în baza unui curricculum vechi, din anul 2009. Curriculumul nou la educația ecologică a fost apobat deja după ce  materialele produse de REC Moldova au fost scoase de sub tipar, pe 8 septembrie  2015.

Din acest motiv, cărțile nici nu au statut de manuale. Codul Educației prevede ca în instituţiile de învăţământ general să fie utilizate manuale şcolare elaborate în baza Curriculumului naţional, selectate pe bază de concurs şi recomandate de Ministerul Educaţiei.

În pofida faptului că nu are logoul Ministerului Educației pe copertă, setul de suport didactic a fost recomandat pentru utilizare în școli de actualul ministru al Educației, Corina Fusu. Aceasta a semnat și un ordin referitor la introducerea studierii educației ecologice în școli începând cu 1 septembrie. 

„Educația ecologică”, studiată de puțini elevi

În pofida ordinului ministrului, stocul-record de cărți școlare ar putea deveni un balast pentru școli. Asta deoarece elevii au mai multe discipline la alegere – peste 60; în unele instituții doar elevii din clasele liceale studiază educația ecologică, iar în altele aceasta nu este predată deloc.

Chiar dacă fiecare din cei circa 390.000 de elevi din țară ar alege educația ecologică în calitate de disciplină opțională (din cele peste 60 existente), aproape jumătate din aceste cărți oricum ar fi în plus.

În Liceul Teoretic „Olimp” din Sângerei, cea mai mare instituție din acest raion,  învață 943 de levi. Dintre aceștia, doar 70, toți din clasele liceale, studiază educația ecologică, potrivit directoarei Ludmila Șișcanu. Astfel, cel puțin pentru acest an de studii, liceul nu are nevoie de nicio carte produsă din banii Fondului Ecologic. „Seturile de suport didactic încă nu au ajuns în școală, dar pentru că în clasele primare și în cele gimnaziale nu avem elevi care să studieze educația ecologică, materialele pentru clasele respective vor fi depozitate în bibliotecă. Poate anul viitor vor fi suficienți copii care să solicite această disciplină”, spune Ludmila Șișcanu.  

Nici la Liceul Teoretic „Universum” din Sărata Galbenă, raionul Hâncești, nu e nevoie, deocamdată, de cărțile de ecologie. Cel puțin nu în acest an, deoarece niciunul dintre cei 576 de elevi din instituție nu a ales ca disciplină opțională educația ecologică. „Anul trecut în liceu activa un tânăr specialist, profesor de geografie, care preda și această disciplină. După plecarea lui, nu a mai fost niciun doritor de a studia educația ecologică. Poate, după ce vom primi manualele, vor exista mai multe solicitări din partea elevilor”, explică directoarea liceului, Anastasia Pascari.

Situația este similară în toată țara. Pentru că numărul de discipline opționale este foarte mare, există puține șanse ca suportul didactic pentru care s-au cheltuit milioane de lei să ajungă pe băncile elevilor.