Sunt procurori de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case frumoase, maşini luxoase şi, în unele cazuri, afaceri mănoase. Este vorba despre şefii procuraturilor din sectoarele Capitalei şi adjuncţii acestora. Oficial, au salarii de câteva mii de lei, bani care în cazul unei familii obişnuite nu ar fi suficienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung pentru un trai decent, ci le şi rămân pentru achiziţii de lux, care depăşesc cu mult valoarea salariilor. Unii au avut grijă să-şi treacă o parte din bunuri pe numele rudelor. Câţiva au ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate sau chiar al colegilor procurori, doar că, deocamdată, niciunul nu a fost dat pe mâna Justiţiei. Centrul de Investigații Jurnalistice vă prezintă detalii despre averile acestora.

La început de aprilie, am solicitat Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) acces la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pentru anul 2014 ale şefilor procuraturilor teritoriale din Chişinău. Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, ne-a remis un răspuns oficial în care se spune că membrii CNI au decis în cadrul şedinţei din 9 aprilie 2015 să nu dea curs solicitării, pentru că documentele nu au fost încă procesate şi că ar conţine date cu caracter personal. „Prezentarea declaraţiilor solicitate, cu regret, e imposibilă”, ne-a scris Anatolie Donciu. Am revenit la declaraţiile prezentate de procurori pentru anul 2013.

Procuratura municipiului Chișinău

Ion Diacov, despre casa sa: „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste”

Ion Diacov, şeful Procuraturii municipiului Chişinău, s-a lăudat nu o dată că are o casă mai frumoasă decât cea a fratelui său, deputatul democrat Dumitru Diacov. Locuinţa este amplasată în apropiere de centrul Capitalei, într-o mahala ce ar putea concura cu faimosul cartier american Beverly Hills – cu gospodării imense ce-ţi fură privirea şi care, vrei, nu vrei, te îndeamnă să te întrebi ale cui sunt.

Casa procurorului are, potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2013, 315 metri pătraţi şi valorează cam patru milioane de lei. „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste. Acum aş vinde-o, dar n-am cui”, ne-a spus Ion Diacov, dar nu a precizat de unde a luat bani ca s-o înalţe. Oficial, imobilul, cumpărat în 2001, ar aparţine omului legii, soţiei acestuia, Lilia Diacov, şi uneia dintre cele două fiice, Alina. Aceasta s-a căsătorit însă acum câţiva ani şi locuieşte împreună cu familia separat, într-un apartament de aproape 170 de metri pătraţi din sectorul Buiucani al Capitalei. Din declaraţiile de venit prezentate până acum de omul legii, putem deduce că acesta s-ar fi îmbogăţit după ce în 1999 soţia lui s-ar fi implicat în afaceri. În prezent, Lilia Diacov este fondatoarea firmei „Vazlancom”, unde deţine 50% din acţiuni, celelalte 50% sunt împărţite de Alina şi Mariana, cele două fiice ale soţilor Diacov. Până acum câţiva ani, firma avea un magazin de haine pentru femei într-un centru comercial din Chişinău. „Au închis afacerea, pentru că nu te costă pielea cât dubala. Fiind soţie de procuror, Lilia nu putea face contrabandă. Lucra cinstit. Acum firma nu mai are activităţi”, a spus Ion Diacov. 

Firma are un imobil pe bulevardul Constantin Negruzzi cu o suprafaţă de 391 metri pătraţi. Acesta a fost cumpărat la o lună de la deschiderea afacerii, în februarie 1999. Proprietarii au dat în locaţiune circa 270 de metri pătraţi unei alte firme, care deţine un club de karaoke. Anterior, aici se afla un club de biliard ce aparţinea „Vazlancom” SRL. Un episod de care lui Ion Diacov nu-i prea place să-şi amintească constituie perioada în care soţia acestuia a ajuns martor într-un dosar penal legat de spălarea de bani prin intermediul unei firme unde a avut cândva statut de fondator. „A fost de fapt o eroare. Soţia mea a desfăşurat cândva un business cu un frate de-al său, care la un moment dat şi-a vândut cota-parte unor clienţi care făceau afaceri dubioase şi spălări de bani. Pe atunci, nici ea nu mai era fondatoare. Mai târziu lucrurile s-au clarificat”, şi-a amintit procurorul.

În 2014, după ce în presă au apărut imagini cu casa lui Ion Diacov, procurorul a ajuns în vizorul membrilor CNI, dar aceştia au ajuns la concluzia că acesta ar fi respectat legea atunci când şi-a declarat averea.

Andrei Pântea: „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc?”

Andrei Pântea, numit recent adjunctul lui Ion Diacov, nu o duce rău, chiar dacă, oficial, familia acestuia nu are afaceri, trăind doar din banii statului. Soția acestuia, Ala Pântea, lucrează de mai mulți ani în cadrul unui proiect al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Mai nou, omul legii şi-a înălţat o casă modernă cu două nivele pe o stradelă din oraşul Codru din Chişinău. Cu greu poţi vedea ce se întâmplă în spatele gardului şi porţii automatizate, înaltă de câţiva metri. Căldările cu vopsea uitate pe pervazul ferestrei de la etajul doi sugerează că locuinţa este aproape finisată, iar proprietarii ar urma să se mute în câteva săptămâni. În declaraţia de venit pentru anul 2013, Andrei Pântea indica faptul că şi-a cumpărat un lot pentru care a plătit aproape 44.000 de lei. Reiese că omul legii ar fi avut nevoie de doar doi ani pentru a-şi înălţa casa. Nu cunoaştem însă dacă Andrei Pântea a declarat în acest an locuința sau doar terenul.

Procurorul, care iniţial a refuzat să ne ofere detalii despre noua sa casă, precizând că acest lucru ține de domeniul datelor cu caracter personal, a revenit cu următoarea precizare: „Până la darea oficială în exploatare, este considerat un bun în stare de construcţie”.

Pe lângă asta, Andrei Pântea mai are câteva apartamente, dar şi casa părintească din raionul Hânceşti, care i-a fost donată. Un apartament a fost cumpărat în 2009 și are o suprafaţă de 103 metri pătraţi. În 2011, procurorul a mai cumpărat un apartament de 32 de metri pătraţi, iar în 2013, omul legii a mai investit într-un apartament de 66 de metri pătraţi, care a costat 400.000 de lei. Asta în timp ce, la capitolul „Datorii”, Andrei Pântea a indicat că are un contract de ipotecă cu firma „Basconlux”, cea care ridică blocuri în care procurorii şi-au cumpărat locuinţe de două ori mai ieftin decât preţul de piaţă. Valoarea iniţială a contractului a constituit aproape 48.000 de euro. Omul legii deţine şi trei automobile, printre care un BMW X5, fabricat în 2006 şi cumpărat în 2013 cu 150.000 de lei. „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc? Să-şi ridice acolo o colibă? Să umble încălţat în cizme de chirză? Luaţi în calcul anii lucraţi în Procuratură”, ne-a îndemnat Andrei Pântea.

Vladimir Lupu: trăiește de ani buni în casa de lux a socrului

Vladimir Lupu, cel de-al doilea adjunct al lui Ion Diacov, este, doar oficial, mai sărac decât primii doi. Locuieşte de mai mulţi ani în casa socrilor, care este însă o clădire-duplex, amplasată într-un cartier de lux, de pe strada Valentin Guţu din sectorul Malina-Mică. Imobilul a fost cumpărat încă în 2001 şi se află la câţiva paşi de casa de milioane a şefului CNI, Anatolie Donciu. Ca şi alţi procurori, Vladimir Lupu a investit într-un apartament nou în valoare de 31.790 de euro, în blocul ridicat de „Basconlux”.

Oficial, nici el, nici soţia sa nu desfăşoară afaceri. În schimb, potrivit registrului Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), afaceristă ar fi soacra procurorului, Angela Buzu. Aceasta este singura fondatoare a firmei „Alocasia” SRL, o întreprindere ce se ocupă, între altele, de activitate farmaceutică sau importul şi fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi materialelor chimice, toxice, a articolelor şi produselor chimice de menaj. Sediul firmei se află într-un apartament dintr-un bloc de locuit de pe str. Nicolae Testemiţeanu.

Şi Vladimir Lupu, a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, condusă de vecinul său, Anatolie Donciu.Ca și în majoritatea cazurilor, membrii instituţiei nu au constatat nicio abatere de la lege, deși în cazul său exista bănuiala că şi-a înregistrat imobilul pe numele socrilor pentru a-şi ascunde averea. Lupu are telefonul mobil deconectat.

Procuratura sectorului Ciocana

Ruslan Popov: casănedeclarată timp de șase ani

În luna martie 2013, Ziarul de Gardă scria despre casa de milioane a procurorului Ruslan Popov din satul Mileştii Mici, raionul Ialoveni, aflat la 13 kilometri de Chişinău. După acel articol, s-a aflat că procurorul, pe atunci şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, nici măcar nu şi-a indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi imobilul de milioane, la fel ca şi soţia sa, Iulia, tot procuror, la Ialoveni. De fapt, din acea declaraţie, din 2012, puteam deduce că acuzatorul de stat ducea un trai modest, beneficiind şi de un apartament la preţ redus pentru procurorii fără loc de trai.

CNI s-a autosesizat după publicarea articolului, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

Totuşi, mai târziu, în octombrie 2014, el a ajuns în funcţia de şef al Procuraturii sectorului Ciocana, printr-un ordin semnat de procurorul general, Corneliu Gurin. În ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la finele anului trecut, Ruslan Popov a fost mult mai explicit, precizând că deţine, pe lânga casa de milioane, la care e proprietar tocmai din 2006 (pe care reiese că nu a declarat-o timp de șase ani – n.r.), un apartament şi două parcări auto, dar şi trei automobile, inclusiv un BMW X5 şi o Skoda Superb, fabricată în 2013, pe care o foloseşte în bază de mandat. Automobilele costă, la preţul de piaţă, mult peste salariul anual al procurorului Popov, care e de aproximativ de 120.000 de lei. „Skoda nu era a mea. O conduceam prin procură, era a tatălui. A fost vândută. Ca să ajung să-mi permit BMW-ul X5 a trebuit să lucrez nu doar eu, ci şi părinţii. Aşa că, pe nimeni nu ar trebui să-l deranjeze în ce maşină merg eu”, ne-a replicat Ruslan Popov.

Vasile Gherasimenco: perioadă cu ghinion

Vasile Gherasimenco a fost delegat la Procuratura sectorului Ciocana, unde ocupă funcția de procuror adjunct, după ce acum un an fostul său șef, Ion Diacov, l-a acuzat direct de faptul că ar fi oferit protecție unor persoane acuzate de trafic de droguri. În octombrie 2013, Vasile Gherasimenco a ajuns în vizorul membrilor Comisiei Naționale de Integritate pentru că nu și-ar fi declarat toată averea, inclusiv casa de pe strada Ialoveni din Chișinău, în care locuiește de mai bine de 12 ani. Imobilul de circa 150 de metri pătrați a rămas înregistrat pe numele bărbatului de la care procurorul a cumpărat locuința. Membrii CNI au fost sesizaţi de angajaţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Ofiţerii SIS susţineau în nota lor că procurorul-adjunct al municipiului Chişinău ar fi construit un centru comercial cu suprafaţa de peste 1.100 metri pătraţi pe strada Ismail din Capitală, fiind observat des acolo. Tot pe strada Ismail, Vasile Gherasimenco ar deţine un service auto, construit pe un teren ocupat abuziv. Potrivit documentului, toate proprietăţile ar fi trecute pe numele unor persoane terţe. „Versiunea vehiculată este că din anul 2002, procurorul doar utilizează imobilul dat în baza unei datorii de 27.000 dolari SUA a cetăţeanului V.A., iar banii acordaţi ca împrumut ar proveni din comercializarea în anul 2002 de către procurorul în cauză a unui apartament de pe bulevardul Mircea cel Bătrân, municipiul Chişinău. Această invocare denotă un caracter fictiv, deoarece casa a fost finalizată conform procesului-verbal de recepţie abia în 2008 şi a fost gajată la BC „Moldova-Agroindbank” pentru accesarea creditelor de 650.000 de lei şi ulterior de 2.590.000 de lei către SRL „Comghera”, în care ca fondator figurează Pavel Gherasimenco, fratele adjunctului procurorului municipiului Chişinău”, se arata, între altele, în actul de constatare al CNI, care face trimitere la sesizarea ofiţerilor SIS.

Dovezile au ajuns și pe masa procurorilor Anticorupție care nu au pornit urmărirea penală. Deși juriștii CNI au contestat decizia colegilor lui Vasile Gherasimenco,judecătorii au fost de partea procurorilor.

Singurul rezultat în urma acestui scandal a fost că, în 2013, procurorul și-a trecut, în sfârșit, imobilul pe numele său și al soției, Maia, în baza unui contract privind „darea în plată”. Tot în declarația din 2013, procurorul a indicat și acțiunile pe care le deține soția sa la SRL „Odolean” ,lucru care nu se întâmplase în declarația din 2012, depusă înainte ca oficialul să fie deconspirat de presă.

Curios este faptul că în timp ce imobilul de pe strada Ialoveni era înregistrat pe numele vechiului proprietar, locuința era pus în gaj pentru credite de milioane pe care le lua firma „Comghera” SRL, înscrisă pe numele fratelui procurorului, Pavel. Conform informațiilor de la Camera Înregistrării de Stat, firma are un capital social de peste un milion de lei și obiective de activitate declarate în domeniul construcțiilor. Recent, aceasta a ridicat un imobil pe strada Ismail colț cu strada Anestiade, din centrul Capitalei, devenit acum centru comercial. Terenul a intrat în posesia firmei fratelui procurorului în urma unei decizii judecătorești. „Da’ dumneavoastră credeţi că eu nu-mi pot face dreptate singur?”, a fost replica scurtă a lui Pavel Gherasimenco întrebat dacă fratele său s-a implicat în acest dosar.Pavel Gherasimenco mai are pe numele său o firmă, deschisă în 2012, SRL „P.A. Gherasimenco”, care deține mai multe gherete pe teritoriul municipiului Chișinău.