Plecarea din funcție a președintelui interimar al Adunării Populare a Găgăuziei (AP), Nicolai Ormanji, deși legală, duce la blocarea activității instituției, blocarea organizării alegerilor, dar la blocarea soluționării multor probleme social-economice în autonomie, consideră Igor Ianac, membrul Platformei de dialog Civic din Găgăuzia. Declarația a fost făcută în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație cu subiectul „Situația din Găgăuzia văzută din interior. Soluții propuse de liderii locali. Rolul tinerilor în procesele democratice”, organizate recent de Centrul de Investigații Jurnalistice. 

„O întrebare pertinentă referitoare la demisia președintelui interimar al Adunării Populare a Găgăuziei, domnul Ormanji. Pe de o parte, acest lucru poate fi considerat un comportament normal sau legal, dar, cu toate acestea, vorbim despre blocarea activităților Adunării Populare a Găgăuziei până la alegerea unui nou președinte interimar. Conform regulamentului, președintele Adunării Populare și președintele interimar trebuie aleși în termen de 20 de zile. Președintele interimar - pentru maximum 20 de zile. Firește, toate problemele legate de organizarea alegerilor vor rămâne blocate. Dar dincolo de alegeri, există multe chestiuni legate de aspecte socio-economice - în acea zi, au fost blocate și problemele legate de finanțarea instituțiilor sociale. Prin urmare, atunci când vorbim despre activitatea Adunării Populare, sarcina acesteia nu este doar de a convoca și organiza alegeri, există multe atribuții care trebuie exercitate, iar deputații trebuie să înțeleagă că toate chestiunile trebuie rezolvate în cadrul sesiunilor Adunării Populare, nu în afara lor”, a spus Ianac.

Privitor la soluțiile posibile pentru depășirea blocajului electoral, Igor Ianac a spus că sunt aceleași trei căi, enumerate anterior de reprezentantul Comisiei Electorale Centrale. „Primul scenariu este ca Adunarea Populară a Găgăuziei să își exercite dreptul legat de convocarea și organizarea alegerilor. În al doilea scenariu, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, în baza prevederilor Codului Electoral al Republicii Moldova, poate convoca și organiza alegeri, deoarece există capacitățile instituționale corespunzătoare. Iar al treilea scenariu Parlamentul să își asume responsabilitatea. Această practică a fost aplicată și în 1995, primele alegeri din Găgăuzia au fost organizate printr-o rezoluție a Parlamentului Republicii Moldova. Prin urmare, este posibil ca, dacă astăzi se renunță la primul scenariu, în scenariul al doilea Comisia Electorală Centrală își asumă responsabilitatea prin, firește, decizie judecătorească”, a explicat el.

Ianac a subliniat că blocajul electoral, apărut în urma pasivității juridice în Găgăuzia, afectează dreptul constituțional al cetățenilor autonomiei de a alege și de a fi aleși.

Adunarea Populară a Găgăuziei a rămas fără conducător după ce, pe 2 iunie curent, președintele interimar, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. Decizia a fost anunțată după eșecul de a organiza ședința AP, în cadrul căreia urma să fie discutată organizarea alegerilor.