Doar puțin peste 30 la sută dintre candidații la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor au trecut filtrul integrității. Comisia Pre-Vetting, la două luni de la elaborarea Raportului final,  a publicat documentul. 

Comisia Pre-Vetting, creată prin Legea nr. 26/2022 în martie 2022, și și-a început activitatea în aprilie 2022. Până în septembrie 2023, Comisia a evaluat în total 67 de candidați. Până la sfârșitul lunii decembrie 2023, au mai fost evaluați încă doi candidați.

Inițial, 23 de candidați au promovat evaluarea, iar 46 nu au promovat. Urmare a deciziilor Curții Supreme de Justiție (CSJ) cu privire la contestațiile depuse de candidați împotriva deciziilor Comisiei, între septembrie 2023 și noiembrie 2024 Comisia a efectuat 22 de reevaluări și între septembrie 2024 și februarie 2025 o a doua reevaluare. La sfârșitul procesului, în total, din 69 de candidați, 26 au promovat evaluarea, iar 43 nu au promovat. Mandatul Comisiei Pre-Vetting s-a încheiat în noiembrie 2025, după ce a fost emisă ultima decizie a CSJ cu privire la o decizie a Comisiei privind evaluarea reluată.

În raportul său la final de mandat, Comisia furnizează mai multe date statistice despre activitatea sa și descrie o serie de provocări cu care s-a confruntat, lecții învățate și rezultatele activității sale. Provocările au fost legate, de exemplu, de faptul că Comisia s-a confruntat cu un deficit constant de personal în timp ce a colectat și analizat un volum mare de informații de la diferite organizații publice și private, cooperarea unor candidați cu Comisia nu a fost întotdeauna optimă și examinarea contestațiilor împotriva deciziilor sale de către CSJ a durat de obicei șase și mai multe luni. Totodată, Comisia a fost nevoită să facă față, în mod regulat, campaniilor de denigrare împotriva activității sale sau a membrilor săi.

Ca rezultat al deciziilor Comisiei, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor sunt acum alcătuite din membri noi, care au promovat evaluarea extraordinară, și sunt pe deplin operaționale, atingându-se astfel scopul primar al procesului de pre-vetting. Evaluările extraordinare efectuate de Comisie au contribuit, de asemenea, la creșterea gradului de conștientizare a judecătorilor și procurorilor cu privire la necesitatea de a respecta standardele de integritate financiară și etică, consolidând în același timp înțelegerea acestor standarde de către societate. Cu aceste rezultate, Republica Moldova face pași importanți în direcția implementării standardelor Uniunii Europene în materie de respectare a statului de drept.

Centrul de Investigații Jurnalistice a monitorizat activitatea Comisiei Pre-Vetting. Ancheta Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, publicată în anul 2024, scoate la iveală pete gri din trecut pe imaginea lui Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, dar și anumite probleme cu legislația. Hebel a activat în anii 2013 – 2018, în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760.000 euro.

Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

Ancheta jurnalistică constata, între altele, că Herman von Hebel a activat în calitate de judecător în Olanda și după ce deținea funcția de șef al Comisiei de Prevetting, ceea ce contravine legislației Republicii Moldova.

Comisia și Herman von Hebel au ignorat cererea de informații a CIJM, trimisă în procesul de documentare a investigației, dar, după publicarea anchetei, Hebel a devenit foarte activ și prezent în emisiuni televizate, la interviuri, în cadrul cărora a atacat nejustificat investigația, autoarea și portalul Anticoruptie.md. 

O altă anchetă, CARUSELUL: Accesul la informație sau ce ascund comisiile de vetting, arată cum Comisiile de pre-vetting și vetting au neglijat mai multe solicitări de informație sau au dat răspunsuri evazive. Un tabu rămâne numele persoanelor care au făcut sau fac parte din secretariatele acestor comisii, cei care, de fapt, pregătesc dosarele participanților.