Jurnaliștii din dreapta Nistrului riscă amenzi dacă vor merge în stânga Nistrului fără a se acredita în prealabil. Se va întâmpla dacă un proiect de lege înaintat de regimul de la Tiraspol va fi aprobat de pretinsul soviet suprem de la Tiraspol. Documentul prevede amenzi de până la 160 de lei pentru persoane fizice și între 300 și 800 de lei pentru persoane cu funcții de răspundere. Într-un apel public, Asociația Promo-LEX declară că această intenție reprezintă măsuri represive, îndreptate inclusiv împotriva reprezentanților mass-media, care riscă și detenție provizorie dacă vor merge în stânga Nistrului fără permisiunea autorităților ilegale. Și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a lansat un Apel, contrasemnat de mai multe organizații de media, între care și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), în care condamnă inițiativa și cere autorităților constituționale măsuri urgente.

Conform proiectului propus, jurnaliștii din dreapta Nistrului, care nu vor putea prezenta acreditarea, riscă amenzi usturătoare. 

„Așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” care prevede modificarea „codului contravențional” cu scopul introducerii unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului, care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană fără acreditare prealabilă. În nota explicativă aferentă „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine și ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene”, se arată într-un comunicat Promo-LEX..

În Apel, experții Promo-LEX amintesc despre cel mai recent caz de îngrădirea a drepturilor jurnaliștilor.

„Cel mai recent caz de interzicere a accesului în regiune datează din 4 martie 2025, când jurnalistului Evghenii Ceban, de la platforma МОСТ, i s-a refuzat intrarea, deși nu intenționa să se deplaseze în regiune în scop profesional. Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiunea transnistreană, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi de până la 1.600 de lei moldovenești și/sau plasarea în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”, până la „expulzarea” forțată din regiune”, se mai arată în comunicat.

Și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a condamnat inițiativa. Organizația a lansat un Apel, pe care l-au semnat mai multe organizații de media, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).

„Organizațiile semnatare condamnă cu vehemență acțiunile abuzive și ilegale ale forțelor separatiste de la Tiraspol, îndreptate împotriva jurnaliștilor, și semnalează inadmisibilitatea tolerării inițiativei de „legiferare” a unor instrumente adiționale de subminare a libertății presei. Așa-numitul „proiect de lege” face parte dintr-un șir de acțiuni ilegale și abuzive ale regimului separatist de la Tiraspol, îndreptate împotriva reprezentanților mass-media, între care reținerea ilegală a cameramanilor postului TV Studio-L (15 noiembrie 2024), a jurnalistului Timofei Iliușin (24 iunie 2024) și a jurnalistei TV8 Viorica Tătaru (24 ianuarie 2024) sau declararea  fotojurnalistei Elena Covalenco drept „indezirabilă” (21 septembrie 2023). Organizațiile semnatare îndeamnă exponenții comunității internaționale care țin relații diplomatice cu autoritățile autoproclamate de la Tiraspol – inclusiv Misiunea OSCE în Moldova, Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, Delegația Uniunii Europene și ambasadele statelor membre UE – să abordeze această gravă încălcare a libertății presei în dialogurile lor bilaterale și să condiționeze sprijinul internațional pentru dezvoltarea regiunii prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului și libertății presei”, se arată în Apelul comun.