Angajaţii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) vor cheltui în 2017 pentru deplasările de serviciu de trei ori mai mult decât în anul precedent. Astfel, de la 500.000 de lei în 2016, în acest an instituţia ar urma să folosească 1,5 milioane de lei. Deşi inspectorii Centrului Naţional Anticorupţie, care au efectuat expertiza bugetului Agenţiei pentru anul curent, au sugerat autorităţilor să revizuiască cheltuielile ANRE, subliniind între altele că acestea sunt puse pe umerii consumatorilor finali, Parlamentul a adoptat hotărârea la sfârşitul anului trecut fără a ţine cont de recomandări. 

„Cheltuielile pentru deplasări se majorează comparativ cu anul precedent, reieşind din faptul că Agenţia a devenit membru al Consiliului Reglementatorilor Europeni în domeniul Energiei, care obligă participarea în mai multe grupuri de lucru în scopul elaborării actelor de reglementare la nivelul Uniunii Europene pentru a facilita crearea unei pieţe energetice efeciente şi durabile. La fel, Agenţia va participa în continuare conform statutului său, la evenimentele europene şi internaţionale din domeniu”, potrivit notei informative la proiectul bugetului ANRE pentru 2017.

Potrivit hotărârii Parlamentului, bugetul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2017 se aprobă la venituri în sumă de 30.831.700 de lei şi la cheltuieli în sumă de 44.056.500 de lei, cu un deficit de 13.224.800 de lei, care va fi acoperit din soldul mijloacelor acumulate în anul 2016. Cheltuielile pentru retribuirea muncii au fost stabilite în mărime de 21.491.500 de lei. 

„În opinia noastră, tendinţa de majorare a bugetului instituţiei, de la an la an, cu circa nouă milioane de lei o apreciem ca fiind parţial justificată, în contextul unui buget de stat auster. Constatăm finanţarea unor domenii parţial justificate de către autor în nota informativă. Astfel, atenţionăm asupra cheltuielilor pentru deplasări de serviciu, care comparativ cu anul 2016 s-au majorat de aproape trei ori (de la 500.000 lei în 2016 la 1,5 milioane de lei în 2017). În opinia noastră, se impune necesitatea reevaluării tuturor cheltuielilor şi delimitarea resurselor financiare stricte pentru exercitarea nemijlocită a atribuţiilor date Agenţiei cu evaluarea impactului financiar al majorării în cauză”, au recomandat experţii Centrului Naţional Anticorupţie care au efectuat epertiza anticorupţie a proiectului. 

Experţii CNA au mai arătat că stabilirea unui buget instituţional cu un deficit de peste 13 milioane de lei reprezintă un dezavantaj pentru stat. „Crearea unei autorităţi care necesită investiţii costisitoare în administrare, direct va influenţa asupra mărimii plăţilor regulatorii stabilite pentru întreprinzătorii licenţiaţi din domeniul energetic, petrolier şi alimentare cu apă, şi percepute de către Agenţie, iar ca rezultat, aceste cheltuieli sunt puse pe umerii consumatorilor finali. Menţionăm că, prevederile propuse se prezintă contrar informaţiei din nota informativă, potrivit căreia în anul 2016 au fost executate doar 27,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă 71,6% din suma cheltuielilor planificate - 38,6 milioane de lei pentru 2016. Astfel, considerăm neargumentată stabilirea unui deficit bugetar în anul 2017, din moment ce rămân neutilizate aproximativ nouă milioane de lei din anul 2016”, se arată în expertiza semnată de Cristina Diacenco, inspector superior al Direcţiei legislaţie şi expertiză anticorupţie. 

Totodată, potrivit expertizei, tendinţa de creştere anuală a bugetului Agenţiei cu aproximativ patru milioane de lei în anii precedenţi 2014, 2015, 2016 şi cu nouă milioane de lei în 2017 reprezintă o practică vicioasă şi inechitabilă în raport cu contribuabilii finali, în tariful cărora se includ plăţile regulatorii. 

Proiectul a fost adoptat la sfârşitul lunii decembrie 2016, fără a se ţine cont de recomandările CNA.