Utilizarea unor formulări ambigue precum „interes public”, suprapuneri instituționale, riscul de influență politică asupra instituțiilor-cheie din media și alocarea opacă a publicității de stat — acestea sunt doar câteva dintre problemele semnalate de Comisia de la Veneția în analiza sa privind noua reformă legislativă din domeniul mass-media din Republica Moldova.

Evaluarea a fost făcută la solicitarea președintelui Parlamentului, Igor Grosu, printr-o scrisoare oficială transmisă pe 27 martie 2025, iar concluziile Comisiei ridică semne serioase de întrebare asupra eficienței și echilibrului democratic al modificărilor propuse.

Termeni vagi, pericol pentru libertatea de exprimare

Unul dintre cele mai grave pericole identificate este utilizarea unor formulări ambigue precum „interes public”, „conținut dăunător” sau „informații de natură extremistă”. Comisia atrage atenția că asemenea termeni pot fi interpretați abuziv de autorități, mai ales în contexte politice sensibile sau electorale, generând efecte de cenzură indirectă și descurajare a presei independente.

Recomandare: Adoptarea unor definiții clare, precise și conforme cu standardele europene, astfel încât să nu fie afectată libertatea editorială și dreptul la exprimare.

Suprapuneri instituționale și risc de haos normativ

Comisia semnalează o lipsă de coerență între proiectele legislative, cu suprapuneri de atribuții între Consiliul Audiovizualului, Consiliul de Presă și alte instituții implicate în reglementarea spațiului media. Această fragmentare riscă să creeze confuzie și să afecteze aplicarea uniformă a legii.

Recomandare: Armonizarea legislației și delimitarea clară a competențelor între instituții, pentru a evita conflictele de autoritate și dublările birocratice.

Independența instituțională – încă vulnerabilă

Un alt punct sensibil este riscul de influență politică asupra instituțiilor cheie, cum ar fi Consiliul Audiovizualului și Teleradio-Moldova. Deși legea prevede unele garanții, Comisia constată că mecanismele de numire și demitere a membrilor acestor instituții sunt încă insuficient protejate împotriva ingerințelor politice.

Recomandare: Stabilirea unor proceduri transparente și bazate pe criterii obiective pentru desemnarea conducătorilor instituțiilor media, precum și interzicerea oricărei forme de ingerință editorială din partea statului.

Lipsa de transparență în publicitatea de stat

Un alt aspect criticat de experți este alocarea opacă a publicității de stat, care poate fi folosită drept instrument de favorizare a anumitor instituții media apropiate politic. Comisia subliniază că lipsa unor reguli clare în acest domeniu subminează pluralismul mediatic și concurența loială.

Recomandare: Crearea unui mecanism public și echitabil de distribuire a fondurilor de publicitate guvernamentală, precum și publicarea proprietarilor reali ai instituțiilor media.

Comisia recunoaște că direcția generală a reformei este corectă, iar proiectele de lege reflectă dorința Moldovei de a se alinia la standardele europene, în special la Directiva europeană a serviciilor media (AVMSD) și Actul european privind libertatea mass-mediei (EMFA). Sunt salutate măsurile împotriva dezinformării, recunoașterea rolului jurnaliștilor independenți și consolidarea pluralismului media.