Două proiecte de legi înaintate de un grup de deputați din majoritatea parlamentară, printre care și președintele Parlamentului Andrian Candu, provoacă critici din partea societății civile, care consideră că documentele pun în pericol eforturile de combatere a corupției. 29 de organizații nonguvernamentale, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice, consideră inadmisibilă adoptarea proiectelor de legi prin care se propune „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile, în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii, în favoarea statului, a 2% din valoarea averii nedeclarate. Acestea au semnat un apel public în care argumentează că adoptarea legilor privind liberalizarea capitalului şi stimularea financiară subminează eforturile anticorupţie şi descurajează contribuabilii şi funcţionarii oneşti, întrucât actele legalizează ilegalităţi şi compromit eforturile de combatere a corupţiei şi de edificare a unui stat de drept în Republica Moldova. Proiectele mai introduc interdicţia de sancţionare a funcţionarilor publici pentru nedeclararea acestor averi.

„Reacţia noastră este determinată de sensibilitatea și dualitatea proiectelor, abordarea insuficientă a subiectului și, mod deosebit, impactul acestora asupra societății. Pe lângă efectele reflectate în notele informative, care nu sunt bazate pe evidențe și nu prezintă impactul economic, administrativ și fiscal, constatăm cu profundă îngrijorare că aceste iniţiative vor duce la o amnistiere totală a persoanelor care și-au însușit averi în mod ilegal, în special pentru funcționarii publici. Combaterea corupţiei reprezintă prima prioritate din Programul de Activitate al Guvernului Filip. În anul 2016 au fost adoptate pachete de legi importante menite să asigure combaterea corupţiei. Partenerii de dezvoltare au investit masiv în reformarea sectorului justiţiei, în prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova şi în consolidarea autorităţilor anticorupţie. Ar fi logic ca, în asemenea circumstanţe, guvernanţii să fie preocupaţi de funcţionarea eficientă a autorităţilor de resort, astfel încât să fie responsabilizaţi demnitarii care au acumulat averi ilicit”, se arată în apel.

Anterior și fostul premier Ion Sturza a criticat proiectele de legi prin care se propune liberalizarea capitalului. „Guvernanții în mare secret mai pregătesc o lege și speră să o voteze la mijloc de noapte. Sună aparente inofensiv: Legea privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală. În realitate e o banală amnistie TOTALĂ fiscală. Nelimitată în timp și în spațiu! Un plagiat de pe «legile» pe care le-am văzut în America Latină, făcute pentru officials, bandidos, barbudos... Acolo, dar și în Africa, din când în când, hoții de la guvernare își trag câte o lege de «spălare de păcate»... Această „lege” prevede că tot ce a fost dobândit ilicit, mijloace bănești, bunuri mobiliare și imobiliare, mijloace de transport, atenție!!! capitalul în bănci etc. se consideră legal doar prin substituirea unei fițuici la «organele» statului. Închipuiți-vă, tipi gen Shor&Co vor deveni curați ca lacrima!”, sesiza Ion Sturza într-o postare pe Facebook.

Precizăm că semnatarii celor două inițiative legislative sunt deputații Andrian Candu, Sergiu Sârbu, Igor Vremea, Roman Boțan și Corneliu Padnevici. Contactat de portalul Anticoruptie.md, deputatul democrat Sergiu Sârbu ne-a explicat că semnatarii apelului nu au citit cu atenție proiectele de legi, ori acestea prevăd expres că bunurile obținute pe cale infracțională, spălare de bani, reprezintă o excepție de la lege. „Dacă se demonstrează că anumite bunuri sunt obținute prin infracțiune, acestea nu pot legalizate în baza acestor proiecte de legi”, ne-a declarat Sergiu Sârbu.

În replică la observația jurnalistului că de această lege vor putea profita funcționari și demnitari de stat care își ascund averile și care nu vor putea fi sancționați pentru asta, deputatul a răspuns: „Există critici, nimic nu este perfect. Dacă legea nu va merge, am putea-o anula. Este important acum să scoatem cât mai mult economia din zona tenebră. Ne dorim încasări cât mai mari la buget.”

În perioada 2007-2008 guvernarea comunistă a aplicat o amnistie fiscală şi a capitalurilor, bugetul fiind lipsit de circa patru miliarde de lei. În 2012-2016, prin mai multe scheme de furturi şi delapidări, mulţi reprezentanţi ai puterii au devenit, direct sau prin persoane interpuse, beneficiari ai acestor ilegalităţi. Printre ele – furtul miliardului, concesionarea Aeroportului, spălarea de bani prin sistemul bancar, achiziţii prin companii afiliate, afaceri prin firme căpuşe în sistemul energetic, deposedarea proprietăţii prin atacuri raider, etc. Din 2013, este în vigoare o lege privind metodele indirecte de impozitare care însă nu a fost aplicată, ceea ce nu a permis investigarea veniturilor şi proprietăţilor nedeclarate şi, de asemenea, a lipsit bugetul statului de venituri considerabile.