Mass-media oferă prioritate prezentării tabloului legat de corupția instaurată la nivel politic și în domeniul justiției, mai puțin în alte sectoare apropiate de nevoile cetățeanului de rând, cum ar fi: educație, sănătate, asistență socială și sectorul agroalimentar. Este concluzia ruptă din primul raport de monitorizare: „Reflectarea corupției în mass-media” prezentat miercuri, 30 august, de Asociația Presei Independente (API). Monitorizarea a vizat 12 instituții mass-media naționale și regionale, dintre care doar 10, timp de două luni, au prezentat cel puțin o informație despre corupția în domeniile vizate.

Monitorizarea a fost efectuată în perioada iunie-iulie 2023, timp în care experții API au urmărit conținutul a 12 instituții mass-media. Experții au evidențiat materialele prezentate (în prime time)/publicate, care vizau corupția în domeniile educație, sănătate, asistență social și sectorul agroalimentar, dar și în alte domenii de interes public.

Experții au pus lupa pe conținutul prezentat de: 1. TV Moldova 1 2. Jurnal TV 3. TV GRT (Comrat) 4. Elita TV (Rezina) 5. Protv.md 6. Publika.md 7. TV8.md 8. Nokta.md (Comrat) 9. Esp.md (Bălți) 10. Radio Moldova 11. Ziarul Unghiul (Ungheni) 12. Ziarul Observatorul de Nord (Soroca)

Urmare a monitorizării s-a remarcat că pe parcursul a două luni 10 instituții mass-media au prezentat 58 de materiale în care au fost reflectate cazurile de corupție în domeniile monitorizate. Alte două instituții monitorizate: Elita TV (Rezina) și TV GRT (Comrat) nu au prezentat nici un material.

În cele 58 de conținuturi monitorizate corupția mică a fost vizată în 42 de cazuri, iar corupția mare – în 16. Marea majoritate a materialelor au fost informative și doar unul a fost unul de investigație, a precizat expertul API, Ion Bunduchi.

„Cele mai multe subiecte au fost informative- 43 din 58, 14 subiecte analitice și un singur subiect a fost investigație. Corupției este o tema complexa, ca să o elucidezi e importanta investigația. La radio e mai greu sa prezinți informații de tip investigație, dar în alte tipuri de media e chiar indicat sa se opteze pentru materiale analitice și investigații jurnalistice”, a menționat Bunduchi.

În urma evaluări efectuate nici una dintre instituțiile monitorizate nu a atins punctajul maxim posibil, de 40 de puncte. Doar opt instituții de presă au reflectat relativ bine fenomenul corupției din domeniile monitorizate.

Monitorizarea are loc cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). 

Consilierul anticorupție și Implicarea OSC din cadrul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Corneliu Omelian, a remarcat faptul că principalul obiectiv al GIZ implicarea jurnaliștilor în lupta împotriva corupției. 

„Este cel mai mare proiect regional dedicat problemelor corupției, integrității și alte probleme conexe corupției. Unul dintre principalele obiective ale proiectului nostru este adoptarea toleranței 0 față de fenomenul corupției în rândul cetățenilor Republicii Moldova, deoarece avem convingerea că doar prin intermediul angajării întregii societăți civile putem avea rezultate concrete pentru combaterea acestui fenomen, iar aici rolul presei și jurnaliștilor de investigație este unul primordial”, a punctat Corneliu Omelian.

De altă parte, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), Cornelia Cozonac vorbit în cadrul evenimentului despre „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”. Cozonac a invitat jurnaliștii să se însrie în Rețeaua Jurnaliștilor de Investigație din Republica Moldova pentru a-și consolida eforturile în destructurarea schemelor de corupție. 

„Doar consolidați vom fi o putere mai.mare. Cu cât mai mulți jurnaliști vor face investigatii cu atât mai mult vom putea pune presiune pe autorități să schimbe lucrurile. Noi am observat de multe ori că, dacă sunt mai multe investigații jurnalistice este sensibilizată opinia publică. Noi, echipa CIJM, avem multe exemple când după publicarea investigațiilor ne sună multă lume și ne vorbesc despre cazuri similare. Atunci prind la curaj și comunică jurnaliștilor și despre alte cazuri. Combaterea corupției este foarte importanta, iar eu cred ca jurnaliștii au un rol important în acest sens”, a opiniat Cornelia Cozonac.