Cinci moldovence solicită intervenția urgentă a autorităților pentru evacuarea soților lor palestinieni, blocați de aproape doi ani în Fâșia Gaza — epicentrul uneia dintre cele mai violente crize umanitare globale. De luni de zile, femeile au adresat multiple cereri instituțiilor statului, însă fără a primi un răspuns concret. Bărbații, care nu dețin cetățenia Republicii Moldova, nu pot părăsi teritoriul afectat de război fără sprijin diplomatic. Unul dintre acești soți este tatăl a opt copii — toți cetățeni moldoveni.

După declanșarea conflictului din Fâșia Gaza, atunci când familiile cetățenelor moldovene au fost evacuate, autoritățile au oferit posibilitatea ca și soții acestora, cetățeni palestinieni, să părăsească zona de război. Cei cinci bărbați au ales însă să rămână în Gaza, fiind medici și absolvenți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău. Ei au considerat că este datoria lor profesională și morală să-și continue activitatea în condiții de criză și să salveze viețile a sute de oameni, sperând că ostilitățile nu vor dura mult.

La mai bine de 21 luni de la declanșarea conflictului și în contextul agravării constante a crizei umanitare, aceștia trăiesc în condiții extrem de periculoase, sub amenințarea permanentă a morții. Soțiile lor, cetățene ale Republicii Moldova, alături de cei peste 20 de copii, fac apel repetat la autoritățile naționale, solicitând intervenția diplomatică necesară pentru evacuarea bărbaților din zona de război.

„Am transmis solicitări de intervenție către mai multe instituții – Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada Republicii Moldova în Israel – însă am fost purtați dintr-o parte în alta. Ministerul ne-a comunicat că responsabilitatea revine ambasadei, iar reprezentanții ambasadei au susținut că decizia aparține Ministerului. Practic, am fost blocați într-un cerc vicios, fără nicio soluție concretă. Am trimis și o petiție pe numele președintei Maia Sandu, dar până în prezent nu am primit niciun răspuns. În rarele momente când conexiunea la internet permite și reușim să vorbim cu soții noștri din Gaza, trăim cu teama că acea convorbire ar putea fi ultima ”, a declarat pentru Anticoruptie.md Tatiana, soția unuia din bărbați, chirurg, ramas în Gaza.

Femeile spun că sunt gata să suporte integral cheltuielile legate de evacuare, dar au nevoie de sprijinul autorităților moldovene pentru a facilita, din punct de vedere diplomatic și logistic, scoaterea bărbaților din zona de război. În actualul context de securitate, fără implicarea unei instituții oficiale, traversarea frontierelor de către civili este practic imposibilă.

 „În 2023, când au fost evacuate două grupuri de cetățeni moldoveni din Gaza, s-a permis și evacuarea unor bărbați care nu aveau cetățenie moldovenească. De ce acest lucru nu mai este posibil acum? Mai mulți membri ai familiei soțului meu au fost uciși într-un bombardament. El a supraviețuit doar pentru că, dintr-un miracol, nu se afla în casă în acel moment. Cerem autorităților să intervină, să nu rămână indiferente. Eu și cei patru copii ai noștri îl așteptăm aici, în Moldova. Vrem doar să fim din nou împreună, ca o familie”, a declarat una din femei, medic-nevrolog, care a locuit peste 20 de ani în Gaza.

Am transmis solicitări de reacție către Ministerul Afacerilor Externe și Ambasada Republicii Moldova în Israel. Până în acest moment, redacția nu a primit niciun răspuns.

Societatea civilă a inițiat o petiție online, care poate fi semnată de cetățenii Republicii Moldova pentru a accelera demersurile de evacuare a bărbaților din zona de război. Petiția poate fi semnată AICI.

Portalul Anticoruptie.md a publicat o anchetă amplă despre soarta moldovencelor repatriate din Fâșia Gaza în toamna-iarna anului 2023 și despre realitatea dură cu care s-au confruntat la revenirea pe pământ natal. După mai bine de 20 de ani trăiți în Gaza, acestea au fost întâmpinate de o patrie rece și indiferentă. Multe dintre ele nu mai au părinți sau alte rude în viață în Republica Moldova, nu dețin locuințe, nu beneficiază de vreun statut special și nu au primit niciun fel de sprijin din partea statului. Împreună cu copiii lor, au fost nevoite să o ia de la zero, într-un mediu necunoscut, deși teoretic propriu.