Amnistia fiscală și de capital prezintă riscuri iminente pentru Republica Moldova, materializarea cărora va submina dezvoltarea țării pe termen lung, susțin mai mulți experți independenți și reprezentanți ai societății civile care au semnat o notă de poziție comună. Riscurile țin de compromiterea principiului statului de drept și a luptei cu corupția, legalizarea spălării de bani și a evaziunii fiscale, erodarea și mai mare a imaginii sectorului bancar și răcirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, potrivit semnatarilor declarației.
„Principala sursă a acestor riscuri ține de componenta liberalizării capitalului fără posibilitatea autorităților statului de a verifica proveniența activelor declarate și includerea ca subiecți ai liberalizării a persoanelor cu funcții publice. Într-un stat de drept, corupția în sectorul public nu poate fi legalizată. Adoptarea proiectelor de lege nr. 452 și 451 în prima lectură a avut loc cu încălcarea principalelor reguli cu privire la transparența în procesul decizional și elaborarea actelor legislative. În principal, proiectele de lege nu au fost însoțite de o analiză de impact, inclusiv analiza impactului amnistiei din 2007, proiectele nu au fost supuse consultărilor publice, nu au fost avizate de Guvern până la adoptare și nu au fost însoțite de expertiza anticorupție”, au constatat autorii notei de poziție.
Proiectele de lege au fost înregistrate la Parlament la 1 decembrie 2016, iar la 16 decembrie 2016 au fost adoptate în prima lectură. „O asemenea grabă este fără precedent. Având în vedere complexitatea și riscurile pe care le comportă proiectele de lege, promovarea în asemenea grabă, cu sfidarea regulilor de elaborare și consultare publică a proiectelor de lege, ridică mari semne de întrebare cu privire la scopul adevărat al autorilor proiectului, inclusiv legătura acestuia cu modalități de legalizare a activelor provenite în rezultatul fraudelor din sectorul bancar din 2014 și modalități de reducere la zero a potențialului impact pozitiv asupra corupției din sectorului public al „pachetului de integritate” adoptat în vara anului 2016. De asemenea, promovarea în grabă a proiectelor de lege, în contextul creșterii spectaculoase a restanțelor fiscale în 2016, creează suspiciunea justificată că amnistia fiscală este promovată în grabă pentru acele persoane juridice care au știut sau au fost informați din timp despre o eventuală amnistie fiscală”, susțin experții și reprezențanții socității civile.
În context, autorii notei de poziție solicită demararea de către Parlament a unor consultări extinse și transparente cu societatea civilă, partenerii de dezvoltare, mediul de afaceri și alți actori relevanți cu privire la ajustarea din temelii a proiectelor de lege respective, pentru a exclude riscurile identificate în document. Semnatarii subliniază că adoptarea proiectelor în lectura a doua, fără consultarea publică conform normelor legale va demonstra că însuși Parlamentul și fiecare deputat care va vota nu respectă legislația. „Acest lucru va submina și mai mult încrederea populației în Parlament, legitimitatea componenței actuale a acestuia și va constitui un indicator evident de lipsă de stat de drept în Republica Moldova”, se mai arată în notă.
Totodată, experții propun retragerea proiectelor de lege și demararea unei reforme complexe cu scopul diminuării economiei informale. Potrivit lor, aceasta trebuie să vizeze acțiuni, printre care:
• Dezvoltarea sistemului de plăți electronice și descurajarea utilizării numerarului;
• Eficientizarea în continuare a administrării fiscale și elaborarea unui nou Cod Fiscal, în corespundere cu bunele practici internaționale;
• Majorarea amenzilor, dar și capacitatea autorităților de a depista cazurile de evaziune fiscală, ocupare sau remunerare informală; eventual, extinderea penalităților pentru ocupare informală și asupra angajaților.
• Revizuirea cotelor de impozitare în vederea unor eventuale ajustări pentru a stimula conformarea fiscală și a minimiza beneficiile evaziunii fiscale;
• Sporirea nivelului de informare și conștientizare a populației privind riscurile evaziunii fiscale și ocupării informale;
• Sporirea eficienței, durabilității și transparenței sistemului de pensionare;
• Creșterea transparenței privind procesul de emitere a documentelor permisive pentru companii, precum și diminuarea discreției funcționarilor publici în acest sens;
• Reformarea mecanismelor de exercitare a controalelor de stat, prin diminuarea numărului acestora în paralel cu sporirea eficienței și țintirii acestora;
• Alte acțiuni relevante, în conformitate cu bunele practici internaționale în acest domeniu.
Proiectele de lege care prevăd liberalizarea capitalului și amnistia fiscală au fost înregistrate în Parlament la începutul lunii decembrie 2016, iar la 16 decembrie au fost adoptate în prima lectură, în pofida protestelor societății civile.
Promovate de mai mulți deputați din majoritatea parlamentară, inclusiv de președintele Legislativului Andrian Candu, documentele au fost criticate dur de experți și reprezentanții societății civile din Republica Moldova care cred că astfel se propune legalizarea corupției și sfidarea reformelor în domeniul luptei contra corupției.
Între timp, patru organizații neguvernamentale din România i-au cerut președintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Cioloș, lui Liviu Dragnea, președintelui PSD, partid cu majoritate parlamentară după alegeri, și lui Nicușor Dan, liderul USR, formațiune aflată în opoziție, să suspende finanțarea pentru Republica Moldova dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta așa-numita lege pentru „liberalizarea capitalului și stimularea fiscală”.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii