Nu au fost prezentate „argumente plauzibile sau convingătoare”, care ar justifica fuzionarea Procuraturii Anticorupție (PA) cu PCCOCS. Este prima reacție a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, la propunerea Ministerului Justiției, făcută în această dimineață. De altă parte, ministra Veronica Mihailov-Moraru a declarat că „abordarea fragmentată, în care mai multe instituții cercetează separat infracțiunile de corupție și crimă organizată, nu mai este eficientă și că investigațiile trebuie coordonate mai bine”.

Într-un răspuns pentru portalul Anticoruptie.md, Procuratura Anticorupție declară că a expediat mai multe analize ale impedimentelor întâmpinate, dar care nu ar fi fost soluționate.

„Urmare a declarațiilor recente ale Ministrei Justiției privind propunerea de fuzionare a Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS, subliniem că, în cadrul discursului, nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări. Procuratura Anticorupție consideră că această propunere nu răspunde cerințelor și provocărilor actuale în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Argumentele detaliate referitor la impedimentele, provocările și soluțiile propuse pentru a adresa fenomenul corupției electorale se regăsesc în scrisoarea atașată, ceea ce oferă o explicație a poziției instituțională pe acest subiect”, se arată într-un răspuns, la solicitarea portalului Anticoruptie.md.

PA anunță o conferință de presă, unde va prezenta o poziție mai detaliată, pentru ziua de joi, 30 ianuarie.

De altă parte, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a afirmat, la prezentarea propunerii, că modelul integrat are avantaje și ar presupune că într-o singură instituție vor fi două subdiviziuni, care vor avea domenii de competență distincte - anticorupție și crimă organizată.

„Avantajele unui model integrat presupune mai bună coordonare a investigațiilor, reducerea timpilor de reacție, eficientizarea resurselor administrative, specializarea anchetatorilor și îmbunătățirea colaborării internaționale. Nu ultimul rând, va permite concentrarea investițiilor în modernizarea echipamentelor de investigație, specializarea și lucrul în echipă și o mai bună activitate din punct de vedere a managementului și monitorizarea cauzelor în mod centralizat. De asemenea, consolidarea instituțională ar permite creșterea eficienței examinării cauzelor cu până la 15%”, susține ministra.

Într-un comunicat, ministerul Justiției a venit cu mai multe explicații.

Ministerul Justiției, în urma recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate din 20 noiembrie 2025, privind consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției, a prezentat concluziile analizei unor modele internaționale și a consultărilor cu reprezentanți ai sistemului procuraturii, Parlamentului și societății civile. 

Pe termen scurt, una dintre primele soluții de consolidare a activității organelor responsabile de combaterea corupției, care a fost discutată preliminar cu reprezentanții Procuraturii Generale, ține de concentrarea eforturilor de investigare la nivelul Secției specializate din cadrul Procuraturii Generale, care să preia în examinare dosarele complexe de corupție politică și criminalitate organizată. Acest fapt va permite prioritizarea și monitorizarea progreselor.

Totodată, ca o alta soluție, această Secție pentru combaterea corupției și spălarea banilor (de altfel recent creată, urmare a reorganizării sistemului procuraturii), să fie mărită cu personal adițional din cadrul procuraturilor specializate, cu misiunea de a se focusa doar pe cazurile de corupție majoră și crimă organizată. Această soluție ar coagula eforturile mai calitativ și operativ. Acest fapt va implica anumite modificări legale, cât și intervenții în structura internă a procuraturii, cu aprobarea CSP.

Totodată, ca o altă opțiune, am examinat câteva modele instituționale ale țărilor mici, care recent au devenit membre ale Uniunii Europene, respectiv candidate pe același parcurs ca Republica Moldova. Aceste modele ar putea fi aplicate și în țara noastră. Respectiv sunt instituții cu specializare mixtă - anticorupție și crimă organizată.

Un model în acest sens, îl prezintă Croația, care are o singură Procuratură specializată – numită USKOK (Oficiul pentru Reprimarea Corupției și Crimei Organizate), constituit în 2001.

Un alt model similar este cel al Albaniei (SPAK – Structura Specializată pentru combaterea Corupției și a Criminalității Organizate). Parcursul instituției este similar cu cel actual din Republica Moldova, prin parcurgerea unui exercițiu de evaluare externă a procurorilor (vetting). Competența acestei procuraturi este definită prin lege prin corespondență cu competența Judecătoriei Anticorupție și pentru Combaterea Criminalității Organizate.

Elemente similare de organizare și concentrare a eforturilor de urmărire și acționare integrată sunt și la DNA sau Procuratura Anti-Mafia din Italia.

În aceast context, ținem cont de opțiunea fuzionării celor două procuraturi specializate, printr-o tranziție care se va face fără întreruperi, cu transferul tuturor procurorilor, continuarea activității și menținerea dosarelor aflate în curs de investigare.

Orice schimbare operată urmărește ca instituțiile să fie mai eficiente și în deplină concordanță cu angajamentele noastre anterioare, inclusiv crearea instanței anticorupție. Respectiv toate angajamentele Republicii Moldova pe partea de justiție, inclusiv procedurile de vetting, vor continua.

Guvernul va acorda tot suportul și expertiza necesară în cadrul procedurilor parlamentare și a deciziilor ce urmează a fi luate pe marginea acestui subiect. Desigur, vor fi consultate părțile interesate, inclusiv procuratura, adaugă Ministerul Justiției.

Și Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat că monitorizează îndeaproape inițiativele Ministerului Justiţiei privind fuzionarea Procuraturii Anticorupţie (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale(PCCCOCS). Instituția și-a exprimat preocuparea față de impactul pe care aceste reforme l-ar putea avea asupra funcționării eficiente și independente a instituțiilor.

„În calitate de garant al independenței procurorilor, considerăm esențial ca orice reformă a sistemului Procuraturii să fie fundamentată pe principii de legalitate, stabilitate și eficiență instituțională, respectând standardele internaționale în materie de independență a justiției.CSP subliniază importanța unui proces decizional transparent, bazat pe consultări ample cu actorii relevanți din domeniul justiției, astfel încât eventualele modificări să nu afecteze echilibrul necesar între autonomia Procuraturii și principiul separației puterilor în stat.CSP își exprimă disponibilitatea de a participa la dialogul interinstituțional privind inițiativele lansate, oferind expertiza sa în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru asigurarea independenței și eficienței sistemului Procuraturii, cu respectarea principiilor statului de drept”, se arată în comunicatul CSP.