Cazul jurnalistei Mariana Raţă de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice, vizată într-un proces penal iniţiat de procurori în urma unei sesizări depuse de Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, pe motiv că i-ar fi fost accesate datele personale, demonstrează reticenţa autorităţilor faţă de jurnalismul de investigaţie. Pe de altă parte, Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, invocată de Vladimir Botnari, este o găselniţă a autorităţilor, iar funcţionarii corupţi încearcă să se autoprotejeze sub umbrela acestor prevederi. Totodată, dacă intimidarea jurnaliştilor va continua, iar iniţiativele legislative de extindere a protecţiei datelor cu caracter personal vor fi promovate aceasta ar putea însemna „​prohodul jurnalismului de investigaţie”. Părerile aparţin reprezentanţilor mai multor organizaţii neguvernamentale şi au fost expuse în cadrul unei conferinţe de presă privind presiunile asupra jurnaliştilor, găzduită de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. 

„Vedem de mai mult timp că jurnalismul de investigaţie este supus mai multor atacuri şi asta ne îngrijorează foarte mult pentru că fără mass-media profesionistă şi puternică nu putem vorbi despre o societate democratică. O astfel de plângere, cum este cea a lui Vladimir Botnari, nici nu ar fi trebuit să trezească procurorului vreun gând ca să invite jurnalistul pentru a da explicaţii. Această citaţie reprezintă o intimidare. Am putea vorbi despre oricare alt jurnalist care de acum încolo, înainte de a face o investigaţie, se va gândi dacă riscă sau nu să fie chemat la Procuratură? De ce atunci când avem plângeri de tortură nu este chemată persoana nici după o lună, iar în cazul unei plângeri atât de simple jurnalistul este chemată imediat? În ultimii doi ani asistăm la o interpretare odioasă a prevederilor legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal”, a declarat Nadejda Hriptievschi, expertă în cadrul Centrului de Resurse Juridice. 

Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, susţine că Legea privind protecţia datelor cu caracter personal este o găselniţă a autorităţilor pentru a se autoproteja. 

„Are loc autoprotecţia funcţionarilor publici sub umbrela acestei legi. Datele cu caracter personal au devenit probabil cel mai popular instrument de protecţie a funcţionarilor corupţi. Dacă pentru un articol inocent ca acesta un jurnalist de investigaţie a fost chemat la o autoritate publică ce se întâmplă dacă este publicată o invesigaţie cu elemente foarte importante? Presupun că mesajul a fost altul: «Nu investigaţi!» Dacă intimidarea jurnaliştilor va continua, iar iniţiativele legislative de extindere a protecţiei datelor cu caracter personal vor fi promovate aceasta ar însemna prohodul jurnalismului de investigaţie, unul dintre cle mai eficiente instrumente anticorupţie într-o societate. Eu mă întreb unde sunt dosarele în baza investigaţiilor jurnalistice: sunt dovezi, sunt informaţii?”, s-a întrebat retoric Galina Bostan. 

Cazul jurnalistei Mariana Raţă este un argument în plus că există probleme legate de Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, este de părere Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent. „Din păcate, în Republica Moldova nu există atât de mulţi jurnalişti de investigaţie şi din cauza că avem astfel de cazuri nu vor fi încurajaţi şi alţii să facă jurnalism de investigaţie. Acest caz este un argument în plus că avem probleme în Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Constatăm că jurnaliştii reclamă această problemă de acces la informaţie. Ar trebui să intervenim în această lege, să fie perfecţionată astfel încât prin prevederile care se referă implicit la libertatea de exprimare să nu îngreuneze munca jurnaliştilor”, a propus Nadine Gogu. 

„Am văzut cazul Marianei Raţă în contextul ultimelor tentative de intimidare a jurnaliştilor de investigaţie, care fac anchete bine documentate. Avem şi pseudo jurnalişti de investigaţie care efectuează anchete la comandă şi care nu se confruntă cu asemenea probleme. Ne miră faptul că Guvernul Republicii Moldova, declarat pro-european, Parlamentul unde există la fel o majoritate pro-europeană, Comisia parlamentară pentru mass-media, care ar trebui să fie prima care să-şi facă griji pentru asigurarea unui context legislativ facil pentru activitatea jurnaliştilor, nu au reacţionat în niciun fel. Acest lucru demonsrează că legiuitorul şi Guvernul nu văd în asta o problemă şi tocmai asta prezintă o problemă. Această Guvernare, prin intermediul Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, interpretează abuziv Convenţia Europeană privind Protecţia Datelor cu Caracter Personal”, a menţionat Petru Macovei, director executiv al Asociaţiei Presei Independente.

Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, a subliniat că marţi, 24 ianuarie, la Strasbourg are loc Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei unde este examinat un raport important privind situaţia jurnaliştilor. „Republica Moldova este ţară-membră a APCE. Din delegaţia Republicii Moldova fac parte mai mulţi deputaţi - Vladimir Voronin, Valentina Buliga - care nu s-au interesat de aceste cazuri. Mă întreb cum merg ei acolo fără să se fi interesat de aceste probleme. Este evident că autorităţile publice nu au niciun interes să înţeleagă şi să fie parteneri cu presa”, a spus jurnalista.

„Jurnaliştii lucrează în interesul cetăţeanului şi de multe ori fac lucrul autorităţilor în depistarea schemelor de corupţie. Nu lucrăm pentru noi personal. Atunci când alegi să descoperi ceea ce demnitarilor nu le place, ei încearcă să facă presiuni. Vom încerca să arătăm autorităţilor că nu au dreptate”, a punctat Cornelia Cozonac, precizând că reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale vor desfăşura un şir de activităţi prin care vor sensibiliza opinia publică în ceea ce priveşte situaţia presei şi vor încerca să poarte un dialog cu autorităţile.

Şi purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA, Jed Wolfington, a fost prezent la conferința de presă a organizaţiilor neguvernamentale. „Ambasada SUA urmărește foarte atent situația cu privire la libertatea presei în Moldova. Jurnaliștii de investigație joacă un rol important în relatarea cazurilor de corupție printre persoanele oficiale. Noi vom continua să sustinem jurnaliștii în eforturile lor de demascare a corupției”, a fost poziţia Ambasadei SUA, postată pe reţeaua de socializare Facebook.

Articolul care l-a nemulţumit pe Vladimir Botnari se referă la numirea în funcția de șef al Direcției securitate din cadrul Moldtelecom a ex-comisarului, judecat penal pentru neglijență în serviciu în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, soldată cu moartea lui Valeriu Boboc. Contactat de portalul Anticoruptie.md, Vladimir Botnari a confirmat atunci că este angajat la Moldtelecom, dar a refuzat să ne ofere detalii despre funcția deținută. Pentru a afla detalii despre condițiile în care a fost angajat la companie și care sunt atribuțiile  de serviciu ale lui Botnari, reporterul Centrului de Investigații Jurnalistice a depus, în decembrie 2016, o cerere oficială în adresa Moldtelecom, la care până în prezent nu am primit răspuns. Procurorii urmează să decidă până vineri, 27 ianuarie, dacă pornesc sau nu urmărirea penală în acest caz. 

Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova a constatat că numărul cazurilor de intimidare a jurnaliștilor, în special a celor de investigație, și atentare la libertatea de exprimare din partea unor funcționari publici a crescut semnificativ în ultima perioadă. Aflaţi mai multe detalii despre cazurile CIJM.