Localitățile Criuleni, Gura Galbenei, Sipoteni și Chișcăreni, dar și raionele Ocnița, Taraclia și Briceni sunt cele mai puțin transparente din țară în anul 2020. De partea cealaltă, municipiile Bălți și Chișinău, precum și orașul Fălești sunt cele mai transparente localități din Republica Moldova, iar Strășeni, Fălești și Criuleni - cele mai transparente raioane din țară în anul curent. Clasamentul a fost realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, care pentru al patrulea an consecutiv a monitorizat activitatea autorităților publice din 40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune, dar și a 32 de consilii raionale.
Unul dintre criteriile de transparență este accesul la informație, care trebuie să fie asigurat prin funcționarea paginilor web. Toate cele 32 de autorități publice raionale monitorizate au pagini web oficiale destinate pentru reflectarea activității administrației publice locale și informarea cetățenilor despre chestiunile publice. Totodată, 10 din cele 60 de orașe și sate monitorizate nu au pagini web, fie au, dar acestea sunt nefuncționale. Este vorba despre Dondușeni, Criuleni, Otaci, Baurci, Corjeuți, Sipoteni, Gura Galbenei, Costești, Chișcăreni și Ruseștii Noi.
„În urma monitorizării din anul curent au fost constatate deficiențe la toți indicatorii de transparență monitorizați. Acest lucru se datorează nerespectării de către autoritățile publice locale a normelor existente, în lipsa unor instrumente viabile de control și responsabilizare a celor care încalcă legea”, a declarat Viorel Pârvan, autorul raportului de transparență.
Lipsa paginilor web, potrivit autorului raportului, fie neutilizarea lor duce la diminuarea nivelului de transparență în activitatea autorității publice locale de nivelul întâi. Doar 10 autorități publice raionale și șapte autorități publice locale au adus la cunoștința publicului proiectele de decizii şi materialele aferente acestora până la şedinţa autorităţii publice.
Raportul scoate în evidență că 13 autorități raionale și 35 de autorități locale nu au organizat consultări publice în anul 2019.
„Criteriul de transparență în acest sens este participarea în procesul decizional. Doar raioanele Criuleni, Strășeni, Leova și Râșcani au supus consultărilor publice toate proiectele de decizie examinate de către consiliile raionale în anul 2019. Autoritățile publice locale nu utilizează așa modalități de consultări publice precum dezbaterile publice și audierile publice”, se arată în raport.
În raionul Cahul se atestă un caz unic - în anul 2019 a fost instituit Consiliul Raional de Participare, pe lângă consiliul raional Cahul. În cadrul acestui Consiliu, din care fac parte mai multe ONG-uri, sunt discutate și analizate proiecte de decizie, aflate pe agenda autorității publice și propuse recomandări pentru îmbunătățirea acestora.
Raportul a monitorizat și transparența achizițiilor publice și reflectă că 15 autorități raionale și 45 de autorități locale nu aduc la cunoștință publicului anunţurile de participare la achiziţiile publice. Despre rezultatele achizițiilor publice, informează consiliile raionale din 20 de raioane, iar autoritățile locale din 52 de orașe/sate nu comunică cetățenilor informația în niciun mod. Doar primăria municipiului Bălți a publicat pe pagina web toate contractele de achiziții publice în anul 2019.
Bugetarea este un alt indicator al transparenței, iar raportul a scos în evidență că 19 raioane și 25 de orașe și sate au utilizat pagina web pentru a supune consultărilor publice și aduce la cunoştinţa publicului proiectul de buget pentru anul 2020. Totodată, la nivel local doar primăriile din municipiul Bălți, orașul Ialoveni și satul Budești au publicat astfel de informații și parțial a publicat orașul Călărași.
Alte criterii cercetate în cadrul raportului sunt: evoluția transparenței în autoritățile publice locale de nivelul întâi și de nivelul doi, administrarea proprietății publice, conflictele de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile autorităților locale în anul 2019.
Precizăm că, în comparație cu indicii anului 2018 media generală de transparență a crescut cu 0,39 % pentru administrațiile publice locale de nivelul II, dar a scăzut cu 4,47% în cazul autorităților publice locale de nivelul I.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii