Concursurile pentru funcții de conducere în sistemul judecătoresc continuă. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmează să aleagă marți, 27 decembrie, unul dintre cei doi judecători înscriși în cursa pentru postul de președinte al Judecătoriei Edineț: Eugen Pșenița, actualul președinte al instanței, și Lilia Țurcan, președinta Judecătoriei Dondușeni. 

Eugen Pșenița, devenit președinte al Judecătoriei Edineț în martie 2016, a fost vizat anterior în cadrul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul de Gardă potrivit căreia, acum câțiva ani, magistratul nu a fost acceptat de fostul președinte Vladimir Voronin la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria Vladimir Voronin în adresa CSM.

Atunci, șeful statului susținea că în 2004, Eugen Pșenița a adresat Primăriei Edineț o cerere privind acordarea de spațiu locativ. „În iunie 2004 i s-a propus un apartament, pe care Eugen Pșenița nu l-a acceptat. Însă, în decembrie 2004, dânsul a adresat o cerere Judecătoriei Briceni prin care solicita obligarea Consiliului Orășenesc Edineț să-i acorde o despăgubire pentru neatribuirea de spațiu locativ. Din motive ce nu au putut fi stabilite, reprezentantul autorităților publice locale a acceptat pretențiile acestuia”, relata președintele țării.

Judecătoria raionului Briceni i-a dat câștig de cauză. Concomitent, în februarie 2006, judecătorul a cumpărat o casă cu două etaje în oraşul Edineţ, pentru care a plătit 28.000 de dolari şi pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său. Vladimir Voronin preciza că veniturile celor doi nu le permiteau să suporte asemenea cheltuieli.

Între timp, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Briceni, în martie 2006, Oficiul Edineț al Departamentului de Executare a blocat conturile Primăriei, „fapt ce a pus în pericol alocarea de către organizațiile internaționale administrației publice locale a sumei de 3,54 milioane de lei în calitate de investiții în sfera socială”. Doar la insistenţa colegilor, Eugen Pșenița a renunțat la pretinsa despăgubire și a acceptat, în schimb, un apartament de serviciu, care i-a fost atribuit la scurt timp de autorități.

Mai târziu, Consiliul Orășenesc Edineț, prin decizia din 14 decembrie 2007, a modificat decizia inițială, excluzând după sintagma „spațiu locativ” specificarea „de serviciu”. Astfel, odată cu modificarea statutului apartamentului, Pșenița a obținut dreptul de a-l privatiza. CSM a propus candidatura magistratului repetat, iar Voronin s-a conformat, numindu-l în funcția de judecător până la atingerea vârstei de pensionare.

Verificarea informațiilor prezentate în actul semnat de Voronin ne confirmă faptul că magistratul a fost implicat într-o schemă imobiliară. Conform datelor cadastrale, în februarie 2006, Nicolae Pșenița, tatăl judecătorului, născut în 1940, pe atunci de 66 de ani, devine proprietarul unui apartament (nu casă, aşa cum se arată în actul lui Vladimir Voronin – n.r.) cu patru camere şi cu o suprafaţă de aproape o sută de metri pătraţi pe str. Nikolai Gribov din Edineț.

În octombrie 2011, în urma unui contract de schimb între pensionarul Nicolae Pșenița și fiul său, judecătorul Eugeniu Pșenița, acel imobil devine proprietatea magistratului și a familiei sale. În schimb, tatăl primește apartamentul fiului, din str. Independenței, unul de 40 de metri pătraţi. Ar putea fi vorba despre locuinţa pe care magistratul a obţinut-o de la autorităţile locale şi pe care, între timp, a privatizat-o. Doar că apartamentul nu a rămas mult timp în posesia tatălui magistratului, fiind vândut peste doar două săptămâni. Cel mai probabil, numele tatălui a fost folosit în acest proces doar pentru ca în tranzacție să nu figureze numele judecătorului.

Celălalt candidat la șefia Judecătoriei Edineț, președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1,7 milioane de lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a zece ani, cu o dobândă de 10%, a relatat acum câteva luni portalul Moldovacurata.md. „Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14.000 de lei, adică salariul său mediu lunar”, precizau autorii. 

Solicitată de Moldova Curată, Lilia Țurcan s-a arătat indignată față de întrebările reportarilor și a spus că a luat împrumutul pentru fiica sa, care ar urma să achite datoria. „Dumneavoastră vă vârâți în viața noastră privată? Eu am făcut declarația, peste tot a fost controlat, de toate organele și se vede cum se întoarce (creditul). Totul e justificat, dacă nu era justificat, demult eram chemată pe la alte organe. Eu am luat pentru cineva, pentru fiica mea. Care-i întrebarea? Ea deține un edificiu și are bani de unde întoarce”, a explicat magistrata. Moldovacurata.md a precizat că fiica judecătoarei, Carolina Țurcan, deține două firme. Una dintre acestea este SRL Cavali-Nord, care administrează un restaurant în Dondușeni, cu aceeași denumire – „Cavali”. Potrivit judecătoarei, fiica sa a primit acest restaurant în calitate de moștenire de la buneii săi, adică de la părinții magistratei. 

După ce acum câteva luni Parlamentul a adoptat Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti, la 1 ianuarie 2017 își vor începe activitatea 15 instanțe noi. În septembrie, membrii CSM au aprobat, pentru anul 2017, efectivul-limită de 1.888 de unităţi de personal al judecătoriilor, inclusiv 353 posturi de magistrat. Astfel, în timp ce unii judecători pleacă din sistem, alții încearcă să obțină locuri cât mai bune.