Guvernul propune ca în Republica Moldova să existe 10 raioane în loc de 32, iar în localitățile care au mai puțin de 3 mii de locuitori să nu existe Primărie. Sunt doar două propuneri care se regăsesc în  conceptul Reformei administrației publice locale din Republica Moldova. În schimb, Executivul promite că va aloca de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructura localităților care vor fuziona, iar costul total al pachetului de stimulente pentru perioada 2026-2030 este estimat la peste șase miliarde de lei.

 Conceptul reformei administrației publice locale a fost prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

„Noi am ascultat primarii, aleșii locali de aceea Guvernul va propune triplarea stimulentelor pentru dezvoltare. Primăriile care urmează să se amalgameze vor primi de trei ori mai multe resurse pentru ca să poată să rezolve probleme importante precum conectarea la apă și canalizare. Ne bucură mult că până astăzi deja avem 310 consilii locale care au aprobat prima decizie de inițiere a procesului de amalgamare”, a spus Buzu.

Reforma este propusă într-un context în care actuala fragmentare administrativă nu mai permite multor localități să se dezvolte la nivelul așteptat de cetățeni, susține Guvernul. În prezent, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori. Doar 53 de primării au peste 5.000 de locuitori, 63 au între 3.000 și 5.000 de locuitori, iar 776 au sub 3.000 de locuitori.

„În urma consultărilor am ajuns la decizia ca pentru o Primărie să fie considerată funcțională trebuie să aibă un prag al populației minim de 3.000 de locuitori. În rezultatul reformei, după alegerile locale generale din 2027 în Moldova nu vom avea nicio Primărie care va administra treburi publice pentru un număr de cetățeni mai mic de 3.000 de locuitori”, a explicat Buzu.

În context, Guvernul va continua să susțină amalgamarea voluntară și va tripla stimulentul pentru investiții în infrastructură acordat localităților care aleg să se unească. Astfel, cuantumul sprijinului va crește de la 1.000 la 3.000 de lei per locuitor. Costul total estimat al pachetului de stimulente pentru perioada 2026-2030 este de 6,491 miliarde de lei.

Conceptul mai prevede consolidarea colaborării regionale pentru o administrare comună. Trecerea de la 32 de raioane la 10 are drept obiectiv accelerarea dezvoltării regionale, cu accent pe proiecte mari și dezvoltare intercomunitară. Noile structuri vor putea gestiona proiecte de interes major, precum drumurile regionale, spitalele și managementul deșeurilor.

Pentru raionul Taraclia este propusă o soluție adaptată specificului regiunii, având în vedere că aproximativ 65,6% din populație este de etnie bulgară. Conceptul prevede transformarea Taracliei într-un municipiu de nivelul II, astfel încât să fie păstrată identitatea locală și, în același timp, să fie asigurată o administrație mai eficientă și mai puternică, menționează Executivul.

Săptămâna trecută, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care reunește peste 90 la sută din comunitățile locale, a anunțat că nu susține proiectul privind amalgamarea voluntară în redacția actuală. Conform unui comunicat al organizației, proiectul este unilateral și riscant pentru democrația locală. CALM solicită crearea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a textului și menționează că niciuna dintre propunerile sale nu a fost luată în considerare.

„CALM atrage atenția la faptul că principiul subsidiarității nu este un artificiu tehnic, ci fundamentul unei guvernări democratice: decizia trebuie luată cât mai aproape de cetățean, iar serviciile publice trebuie să fie accesibile comunităților. Prevederea cu distanța de 25 km fusese prezentată ca o garanție a apropierii serviciilor de oameni. Eliminarea ei dovedește însă contrariul – îndepărtarea serviciilor și centralizarea deciziei. Această schimbare dezvăluie că argumentul inițial era doar un paravan. În realitate, se urmăresc scopuri politice: crearea de primării acolo unde convine electoral, nu acolo unde există nevoia comunității. Este o trișare față de principiul subsidiarității și o deturnare a sensului reformei. Comunitățile au dreptul la transparență și la respectarea regulilor democratice. Legitimitatea nu se câștigă prin artificii geografice sau prin manipularea criteriilor, ci prin consultarea oamenilor și prin consolidarea coeziunii sociale”, se arată într-un comunicat al organizației.

Totodată, CALM consideră că amalgamarea voluntară nu poate fi tratată izolat, ci trebuie integrată într-un proces amplu de reformă a administrației publice, care să includă:

• Stimulente financiare durabile pentru localitățile care decid amalgamarea, menținute pe o perioadăde minimum 5 ani.

• Reducerea numărului de raioaneși crearea unor regiuni de dezvoltare cu competențe administrative reale.

• Clarificarea competențelor între cele delegateși cele proprii, cu principiul „o competență– o sursă financiară”.

• Municipalizarea orașelor poli de creștere, pentru consolidarea serviciilor publice.

 Pentru a reduce dependența de transferurile centrale, CALM propune:

• Alocarea integralăcătre orașe a impozitului pe venit al persoanelor fizice.

• Direcționarea a 50% din impozitul pe venit la locul de traiși minimum 20% din TVA către comunitățile rurale.

• Redefinirea capacității fiscale pe locuitor, astfel încât săreflecte realitatea veniturilor proprii ale UAT.

În același timp, CALM solicită creșterea atractivității funcției publice prin:

• Salarii comparabile cu cele din administrația centrală.

• Sporuri de performanțăpentru atragerea proiectelor externe.

• Programe naționale de formare pentru primari, viceprimariși secretari.

Un element esențial propus de CALM este crearea unui fond de cofinanțare (1–2% din Bugetul Public Național) pentru proiecte europene, astfel încât primăriile să nu piardă finanțări din lipsa contribuției proprii. Pentru reducerea birocrației și creșterea eficienței, CALM solicită:

• Interconectarea registrelor naționale (populație, stare civilă, bunuri imobile) cu sistemele locale de colectare a taxelor.

• Digitalizarea serviciilor publice locale (certificate, extrase, documente permisive).

CALM respinge mai multe prevederi din proiect, printre care:

• Reducerea pragului de vot pentru deciziile de amalgamare (se menține necesitatea votului de douătreimi).

• Stabilirea arbitrarăa centrului administrativ al UAT amalgamate.

• Criteriile rigide privind populațiași hotarul comun, care limiteazăasocierea voluntară.

• Excluderea criteriului economic, considerat vital pentru dezvoltarea UAT.

• Lipsa consultării prin referendum local.