BLACK LIST, WHITE PAGE
căile de eludare a sancțiunilor în Republica Moldova și Georgia
La un an de la aplicarea primelor măsuri restrictive în privința firmelor și persoanelor asociate politicienilor supuși sancțiunilor Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Canadei și Norvegiei pentru destabilizarea situației din Republica Moldova sau implicarea în acțiuni ce atentează la statalitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ies la suprafață schemele prin care entitățile vizate încearcă să scape de pedeapsă. În unele situații, așa cum ar fi companiile conectate la numele fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, judecat pentru escrocherie în proporții deosebit de mari, firmele sunt declarate insolvabile, iar în locul acestora sunt înființate altele noi, care preiau vechile sfere de influență. „Firmele-prietene” ale unui alt politician fugar, Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru devalizarea Băncii de Economii și refugiat în Israel, au luat cu asalt instanțele de judecată, cerând anularea interdicțiilor. Între timp, Guvernul a pus în sarcina Serviciului de Informații și Securitate (SIS) să actualizeze black-list-ul local al persoanelor fizice și juridice supuse anumitor restricții din cauza „legăturilor primejdioase” cu cei doi politicieni, dar și cu oamenii lor de încredere din Republica Moldova, care acționează la comanda lor. Și Guvernul Georgiei declară că respectă în totalitate sancțiunile internaționale impuse Rusiei din cauza agresiunii împotriva Ucrainei, însă informațiile obținute de Studio Monitor dovedesc că puterea de la Kremlin folosește diverse tertipuri pentru evitarea sancțiunilor.
Sancțiuni internaționale cu... emanație locală
La sfârșitul lunii octombrie 2022, ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon, a făcut publică o listă din 21 de persoane și entități implicate în acte de corupție, care au adus prejudicii grave Republicii Moldova și cetățenilor ei. În black-list-ul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane se regăsesc oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Şor.
Cinci zile mai târziu, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a solicitat aplicarea interdicțiilor pentru cei doi, dar și firmele asociate acestora, care nu mai aveau voie să realizeze liber diferite tipuri de tranzacții – de la cele bancare, vânzare de acțiuni în firme, cesiuni de drepturi și până la înstrăinarea bunurilor imobile sau mobile.
Lista firmelor cu suspiciuni a fost elaborată în luna decembrie a anului trecut de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS), iar o directivă cu instrucțiunile de rigoare a fost transmisă mai multor instituții. Am solicitat de la SIS lista actualizată a firmelor din Republica Moldova supuse interdicțiilor, însă, într-un răspuns oficial, ni s-a comunicat că „lista a fost elaborată de SIS, însă dispoziția CSE nu prevede și publicarea acesteia”.
În spațiul public însă, lista a fost publicată de TV8, care a obținut o copie a directivei expediată de Comisia Națională a Pieței Financiare instituțiilor bancare din Republica Moldova, prin care acestora li se cere să se abțină de la executarea tranzacțiilor bancare, inclusiv achitarea dividendelor.
În listă apar zeci de nume de persoane și companii care ar fi afiliate oligarhilor fugari Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Anticoruptie.md a încercat să afle ce repercusiuni au avut asupra unora din ei restricțiile impuse. Unul dintre figuranții vizibili ai listei este un apropiat al lui Ilan Șor, Vladimir Tonu, proprietarul companiei de construcții Exfactor Grup. La alegerile parlamentare din 2019, Exfactor l-a sponsorizat pe Ilan Șor cu 1 390 000 lei, adică o sumă peste plafonul de 697 500 lei stabilit de art.41 alin. (2) lit. e) din Codul electoral, iar în perioada guvernării democrate a beneficiat de cele mai bănoase comenzi de la stat. Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, se arată că firma lui Vladimir Tonu s-a ocupat de lucrări de construcții și modernizare la Aeroportul Internațional Chișinău. Exfactor Grup a fost angajată de Avia Invest în calitate de antreprenor general. „În perioada în care firma s-a apucat de lucrări, fondatorul Exfactor Grup, Vladimir Tonu, a creat o nouă companie, Exfactor Grup Construct, care a preluat afacerile cu Avia Invest. Din vara anului trecut și până acum Avia Invest i-a transferat firmei lui Vladimir Tonu 20,683 de milioane de euro pentru lucrările de la Aeroport, iar pe 19 decembrie 2014, Avia Invest și-a luat angajamentul de a mai transfera firmei încă 262,8 milioane de lei, drept plată în avans. În aceeași zi, Exfactor Grup Construct a semnat un contract prin care acești bani au fost transferați în avans companiei Aviaconsulting, care și-a luat angajamentul să livreze 21905,7 tone de bitum, chiar dacă printre genurile de activitate declarate se regăsesc prestarea serviciilor aviatice și de consultanță, nu și lucrări de construcții”, se arată în investigație. Vladimir Tonu locuiește în sectorul Râșcani al Capitalei într-un apartament de 187 de metri pătrați, evaluat cadastral la peste 1,2 milioane de lei. În 2018, compania lui Tonu cumpără hotelul Cosmos de la SRL Infoton-Com, care, la fel, se regăsește în lista neagră.
Vladimir Tonu mai este fondatorul altor cinci companii, majoritatea în domeniul construcțiilor – SRL Transgrupservice, SRL TGS Grupservice, SRL Profis-Impex, SRL Transgrupspedition și, prin Exfactor-Grup SRL – SRL Exfactor-Grup Construct. Companiile au continuat să câștige tendere și după fuga peste hotare a lui Șor și Plahotniuc. Astfel, în 2019, Exfactor-Grup a câștigat șase contracte de achiziții publice, în sumă totală 104 395 235 lei.
Din 2022 însă, veniturile înregistrate de firmă sunt în cădere liberă. Vladimir Tonu a fost nevoit să concedieze o parte din personal.
Lucrurile nu merg bine acasă - merg peste Prut
Conform bizbrasov.ro, Compania Exfactor Grup Construct SRL va construi noi blocuri de locuinţe în locul Întreprinderii de Reparaţii Vagoane din Braşov, Româna. În 2022, Planul Urbanistic Zonal a fost supus dezbaterii publice, iar firma condusă de Tonu a obţinut o autorizaţie de la Primăria Braşov pentru „curăţenie”, după care a construi un nou ansamblu rezidenţial cu 550 – 600 de apartamente, planul urbanistic fiind modificat în conformitate cu cerinţele urbaniştilor Primăriei şi ca urmare a modificării tramei stradale propuse în viitorul cartier. Amplasamentul studiat are o suprafaţă de 21.267 mp, cu acces din strada Sânzienelor. În conformitate cu noul PUZ, construcţiile existente, respectiv vechile hale, ocupă o suprafaţă de 10.500 mp, şi se propun construcţii noi în suprafaţă de 7.250 mp. Alţi 5.100 de metri pătraţi ar urma să fie alocaţi pentru spaţii verzi şi locuri de joacă, zona pietonală urmând să depăşească 3.700 mp din suprafaţa totală. Proiectul prevede atât construcţia unor blocuri de locuinţe cu câte 8 etaje, cât şi a două clădiri de birouri cu 14 etaje.
Sub lupa interdicțiilor s-au pomenit mai multe firme care, la fel ca și Exfactor Grup, au tangențe cu activitatea aeroportului Internațional Chișinău. DFI SRL, DFM SRL, DFN SRL, Dufremol SRL, Nobil Air, Molint Grup, Ghermivali SRL care, între timp, și-au schimbat administratorii sau au fost vândute.
În listă a fost inclusă SRL BB-Dializa. La finele anului 2018, Guvernul democrat a adoptat o hotărâre prin care a extins de la 12 ani la 25 de ani perioada proiectului de parteneriat public-privat (PPP) în domeniul serviciilor de dializă, oferindu-i BB-Dializa SRL, deținută offshorul cipriot BB-Hamodialyse Limited, exclusivitate. Mutarea a provocat scandal, pentru că a fost aprobată fără expertiza Centrului Național Anticorupție (CNA). Ultrerior, s-a propus revenirea la formula veche.
O altă firmă, SRL Bass Systems, la fel o fostă mare beneficiară a contractelor cu statul în perioada guvernării Partidului Democrat. Pe 28 august 2019, pachetul majoritar de 51% din acțiuni al Bass Systems a fost vândut către firma austriacă S&T AG pentru 5,7 milioane de euro. Reprezentații austrieci au spus că acțiunile au fost cumpărate de la „o persoană fizică”, fără însă a-i preciza numele. Potrivit unui document al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălarea Banilor (SPCSB), pe care l-a obținut Centrul Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), în perioada 30 martie 2017–31 ianuarie 2019, SRL Bass Systems a câștigat contracte în valoare de circa 41 milioane de euro de la Moldtelecom.
Vinovat fără... vină
În ceea ce îl privește pe fostul director de la Moldtelecom, Vitalie Iurcu, care se regăsește în lista cu restricții, în luna septembrie curent, la nicio lună de când a ajuns pe masa judecătorilor, procesul penal de îmbogățire ilicită în privința sa a fost încetat. Pe 14 iunie curent, Iurcu a fost deferit justiției. Conform acuzatorilor, acesta ar fi introdus intenționat în declarațiile sale de avere și interese personale date false privind deținerea unor conturi bancare inexistente și dobândirea unor mijloace financiare din înstrăinarea unor imobile care nu au avut loc în realitate. Totodată, acesta nu a introdus în aceste declarații mai multe bunuri imobile deținute atât în Republica Moldova, cât și România, un mijloc de transport de lux, mai multe conturi bancare cu rulaje active care depășesc suma de 400 000 de euro. Anticoruptie.md a scris despre luxul cu care s-a înconjurat Iurcu. Mai mult, câteva anchete de presă, realizate de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM) au scos în vileag scheme prin care majoritatea achizițiilor publice desfășurate de SA Moldtelecom erau câștigate de prietenii și partenerii de afaceri ai lui Vitalie Iurcu, printr-un grup de firme. În timpul șefiei lui Iurcu, nicio achiziție publică nu a fost trecută prin sistemul de achiziții publice, iar informația despre rezultatele concursurilor nu era făcută publică.
În instanță, apărătorul lui Vitalie Iurcu a prezentat o cerere a clientului său, care a solicitat examinarea cauzei penale în lipsa sa. Totodată, Iurcu și-a recunoscut integral faptele imputate și nu a considerat oportun ca acestea să fie dovedite într-un proces public.
Procurorul Ion Şlicari a menționat că cererea înaintată este una neîntemeiată, deoarece „scopul remiterii cauzei penale în instanță a fost anume examinarea în ședință publică cu asigurarea tuturor garanțiilor la un proces echitabil, în vederea stabilirii culpabilității inculpatului ca rezultat al efectuării unei urmăriri penale obiective, complete și sub toate aspectele în care au fost administrate și colectate suficiente probe care indică la faptul că infracțiunile săvârșite întrunesc elementele infracțiunii și acesta este vinovat de comiterea faptelor prejudiciabile. Din cuprinsul cererilor formulate de către partea apărării, se constată doar faptul că inculpatul recunoaște integral faptele descrise în actul de învinuire, dar nu și vinovăția în comiterea faptelor prejudiciabile, iar asupra acestei chestiuni instanța urmează să se expună doar după cercetarea judecătorească a tuturor probelor în acuzare. Suplimentar acuzatorul de stat a solicitat respingerea ca neîntemeiate a cererilor părţii apărării privind încetarea procesului penal în cadrul şedinţei preliminare şi examinarea cauzei penale de învinuire a lui Iurcu Vitalie de săvârșirea infracţiunilor incriminate, în procedură generală, pentru a constata cu certitudine vinovăţia acestuia”.
Exact la două săptămâni de la prima ședință, și anume pe 28 iunie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a dispus încetarea procesului penal intentat pe numele ex-viceprim-ministrului Economiei Vitalie Iurcu, bazându-și soluția pe expirarea prescripţiei de tragere la răspundere penală.
„Ținând cont de faptul că infracțiunea imputată inculpatului Iurcu Vitalie, prevăzute de art. 3521 alin. (2), art. 3521 alin. (2), art. 3521 alin. (2), art. 3521 alin. (2) Cod Penal au fost săvârșite la 27 martie 2017 (un episod), la 05 decembrie 2017 şi 30 martie 2018 (al doilea episod), la 29 martie 2019 şi 16 aprilie 2019 (al treilea episod), la 14 iulie 2019 (al patrulea episod), când au fost întocmite, semnate şi prezentate de către inculpat declaraţiile de avere şi interese personale anuale ca deţinător al funcţiilor publice, iar termenul prescripţiei de atragere la răspundere penală pentru ultimă faptă incriminată a intervenit către data de 14 iulie 2021, când a expirat termenul de 2 ani (pentru celelalte 3 fapte incriminate termenul de prescripţie a expirat pînă la data de 14 iulie 2021), în conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. a) Cod Penal, respectiv, se constată că a expirat termenul de tragere la răspundere penală a inculpatului, din care motive, instanța va dispune încetarea procesului penal în privința inculpatului Iurcu Vitalie, cu liberarea de răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală”, se arată în hotărârea pronunțată de magistrata Arina Ialanji, care a fost contestată de acuzatori.
Potrivit materialelor acumulate de acuzatori, învinuitul, în perioada anilor 2016-2019, deținând funcția de viceministru al Economiei Republicii Moldova, ulterior pe cea de secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, a introdus intenționat în declarațiile sale de avere și interese personale date false privind deținerea mai multor conturi bancare inexistente și dobândirea unor mijloace financiare în proporții deosebit de mari din înstrăinarea unor imobile dintr-un bloc locativ de lux din mun.Chișinău, în care a investit mai multe active în perioada anilor 2014-2017, tranzacții care nu au avut loc în realitate, inclusiv intenționat nu a introdus în aceste declarații, pentru perioada 2016-2019, mai multe bunuri imobile sub formă de terenuri agricole în r-nul Orhei dobândite în anul 2018 și înregistrate pe numele soției sale, dar și un lot de teren pentru construcții dobândit pe teritoriul României, în valoarea de peste 350 000 lei.
Pentru anul 2018, de exemplu, la capitolul „conturi bancare”, în cuprinsul declarației anuale din 30 martie 2018, Iurcu Vitalie a indicat doar 5 conturi bancare, cu o valoare totală de 489 515 lei, 40 000 dolari SUA şi 30 000 EUR, în timp ce împreună cu soția sa dețineau în instituțiile financiare din Republica Moldova 21 de conturi bancare active în diferită valută.
„Totodată, subiectul investigat intenționat nu a indicat în declarațiile sale de avere și interese personale pentru perioada 2017-2019 un mijloc de transport de lux deținut prin intermediul unei companii afiliate acestuia, achiziționat în anul 2017 la prețul de aproximativ 700 000 lei (MDL), 7 conturi deschise într-o instituție bancară din Austria cu un rulaj de peste 400 000 euro, dar și activele în sumă de 50 000 dolari SUA deținute în capitalul social al unei societății comerciale nerezidente din Belize, înregistrate pe numele soției”, se arăta în comunicatul acuzatorilor.
Învinuitul a recunoscut faptele comise, însă le-a calificat ca acțiuni comise din eroare. Pentru infracțiunea comisă legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 20 000 la 30 000 lei sau închisoare de până la un an în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Compania Grand Oil, deținută de offshorul cipriot Alkiniaco Investments LTD, a contestat în instanță includerea sa în „lista neagră” a companiilor afiliate lui Vlad Plahotniuc, supus sancțiunilor internaționale.
În data de 8 iunie 2023, Grand Oil s-a adresat la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, cu acțiune împotriva SIS, solicitând excluderea din lista persoanelor în privința cărora există suspiciuni de asociere cu persoane supuse sancțiunilor. Magistrații au dispus transmiterea cauzei de contencios administrativ Curții de Apel Chișinău, motivând că actele contestate au la bază dispoziția Comisiei Situații Excepționale din octombrie 2022, respectiv dispozițiile normative și individuale ale organelor competente în domeniul planificării, organizării și coordonării activității de aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență declarată se contestă direct la Curtea de Apel. Ultima a transmis cererea Curții Supreme de Justiție (CSJ).
Conform unei investigații RISE Moldova, compania Grand Oil SRL a fost înregistrată în Chișinău în martie 2014, având un capital social de 5.400 de lei. Exact o lună mai târziu, capitalul Grand Oil SRL este majorat până la 67 milioane de lei, din contul introducerii în capitalul social a 10 benzinării. Cu trei stații, amplasate în Bălți, în Călărași și la periferia or. Nisporeni, a contribuit Constarexim SRL. Restul șapte – trei în or. Chișinău, două în s. Țânțăreni, r. Anenii Noi, și două în s. Peresecina, r. Orhei – au fost aduse de Finpar Invest SRL. Astfel, Alkiniaco Investments LTD se alege doar cu 0,008%, iar Constarexim SRL ia 22,9%. Partea leului de 77% îi revine Finpar Invest SRL, companie afiliată oligarhului Vlad Plahotniuc. Două luni mai târziu toate cotele sunt vândute asociatului minoritar, Alkiniaco Investments LTD.
Nume noi în lista interdicțiilor
Deși lista cu interdicții este reactualizată în permanență de SIS, aceasta nu este făcută publică. Totuși, unele cazuri ies la suprafață în urma proceselor de judecată, după ce entitățile care se pomenesc în dizgrația autorităților contestă introducerea lor în anexele la Dispoziția CSE de la sfârșitul anului 2022. Pentru conexiuni cu fostul deputat democrat, Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Vlad Plahotniuc, judecat în dosarul Frauda bancară, în listă a fost adăugată Organizația de Creditare Nebancară Expert Leasing & Finance S.R.L, care este deținuță de soția lui Andronachi. Compania s-a plâns că este pusă în situația de a executa actul administrativ și că o astfel de reglementare va duce la falimentarea sa, în situația în care are obligațiuni contractuale față de 333 de clienți. Curtea de Apel Chișinău a declarat drept neîntemeiate argumentele companiei, astfel că numele său nu va fi radiat din lista neagră actualizată.
Imperiul media al lui Plahotniuc, dintr-o mână în alta
Printre cei sancționați se numără și administratorii afacerilor media conectate la Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre Petru Jelihovschi, fostul director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3 și licenţele posturilor de radio Publika FM şi Muz FM. În vizorul autorităților este și Sergiu Latiș, administratorul GMG Praduction și General Media Group, dar și Oleg Cristal, fost director al Publika TV și consilier al lui Plahotniuc. Ultimul a început activ să-și substituie oamenii în august 2022, la puțin peste trei ani de la plecarea sa din Republica Moldova. Un document exclusiv obținut de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) demonstrează că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) și-a pregătit din timp ieșirea din scena politică moldovenească și exit-ul, împreună cu toată familia sa, în Occident.
În decembrie 2022, firma lui Vlad Plahotniuc, Finpar Invest SRL, a solicitat în instanță ca GMG Production să fie declarată insolventă, după ce aceasta nu a mai plătit pentru chiria încăperilor pe care le folosea în regim de locațiune. Nu se știe dacă soluția de a desființa în acest fel una dintre companiile-cheie ale holdingului a fost sau nu discutată cu Plahotniuc, cert este faptul că din acest moment au început să apară probleme la toate componentele din „lanțul media”.
Finpar Invest SRL a pus pe masa judecătorilor calculele care arătau o datorie în sumă de peste 24 de milioane de lei, dar și informații despre conturile goale ale GMG Production. La acea vreme, firma avea puțin peste 2000 de lei pe un cont și aproape 150 de euro pe altul, iar conform informației prezentată de Serviciul Fiscal de Stat, GMG Production avea datorii față de bugetul public național în sumă de 1 197 265 de lei. În total, datoriile curente depășeau suma de 101 milioane de lei, raportat la active de peste 138 milioane de lei.
În perioada 2019-2021 însă, activele „GMG Production” S.R.L. au scăzut constant cu sume impunătoare, astfel că în 2022 acestea au ajuns la aproximativ 42 milioane de lei, iar datoriile curente s-au majorat, ajungând la aproape 141 milioane de lei. În cererea Finpar se mai menționa că firma are bunuri mobile reprezentate de 18 unităţi de transport.
Puțin mai devreme, și anume în luna septembrie 2022, Telestar Media SRL, compania care deține posturile de televiziune Canal 2 și Canal 3 și-a declarat insolvabilitatea. Firma a depus de sine stătător cerere introductivă, invocând datoriile pe care nu le mai poate acoperi. Suma datoriilor față de creditori se ridicau la 35 665 383 de lei, conform situației financiare prezentate în instanță, în timp ce capitalul social era de 100 de mii de lei.
Instanța a admis acțiunea și a numit un administrator al procedurii de insolvabilitate care are sarcina să întocmească lista tuturor persoanelor și companiilor față de care Telestar Media are datorii și să dispună graficul și modalitatea de stingere a acestora.
La patru ani de la plecarea lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor din Republica Moldova, cei doi continuă să domine piața media audiovizuală. Oficial, Plahotniuc este proprietar al două posturi de televiziune: PRIME și Publika TV. Neoficial însă, toate teleiziunile controlate de Ilan Șor au fost mutate în același sediu cu cele ale lui Plahotniuc, și anume pe strada Ghioceilor 1.
„Alinierea la sancțiunile împotriva Rusiei poate aduce numeroase avantaje economice și politice...”
În luna noiembrie curent, Republica Moldova s-a alăturat celui mai mare pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, ca răspuns la invazia rusă. Recent, Guvernul moldovean a aprobat un regulament prin care în Republica Moldova vor fi aplicate sancțiunile internaționale asupra persoanelor care au tangențe cu terorismul sau utilizarea și răspândirea armelor în masă. Includerea celor vizați în listă a fost pusă în sarcina Serviciului de Informații și Securitate. Este vorba întâi și-ntâi despre persoanele sancționate de Consiliul de Securitate al ONU și de către Uniunea Europeană.
„Desemnările efectuate în temeiul rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt direct aplicabile și au efect juridic imediat pe teritoriul Republicii Moldova, fiind transpuse la nivel național în cadrul listei consolidate”, se arată în proiectul hotărârii. Statele străine vor putea solicita autorităților din Moldova să includă persoane în lista de sancțiuni, iar SIS va examina cererea și va comunica autorităților de peste hotare decizia pe care a luat-o.
Andrei Curăraru, expertul WatchDog, spune că aderarea Republicii Moldova la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei au provocat deja un răspuns negativ din partea Moscovei.
„Ni s-au promis represalii, și deja Moldova a primit 8 notificări din partea autorităților ruse cu privire la problemele de calitate ale produselor agricole exportate, inclusiv mere și prune, înainte de impunerea unor noi restricții. Rusia a anunțat că se întoarce la restricțiile privind importurile de produse vegetale din Moldova, menționând descoperirea de obiecte de carantină în aceste produse. Aceasta ar putea afecta exporturile Moldovei, care anterior trimitea în Rusia aproximativ 200.000 de tone de mere în fiecare an”, spune expertul.
Curăraru mai subliniază că sancțiunile au avut un impact semnificativ în mai multe cazuri, demonstrând eficacitatea lor.
„Un exemplu notabil este cel al Rusiei. Înainte de invazia Ucrainei, Fondul Monetar Internațional (FMI) prognoza o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Rusiei de +2,8% în 2022 și +2,1% în 2023. Cu toate acestea, după invazie și aplicarea sancțiunilor de către statele occidentale, estimările au suferit o schimbare drastică. Ministerul rus al Economiei și Finanțelor a anticipat o scădere a creșterii economice cu 10% în 2022, iar Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au publicat estimări similare (10-12%). Impactul inițial a fost semnificativ, cu o contractare a economiei ruse de 21,8% în trimestrul următor invaziei Ucrainei, conform estimărilor FMI. Un alt exemplu relevant este impactul asupra sectorului financiar rus. Excluderea Rusiei din sistemul SWIFT a avut un efect semnificativ asupra capacitații acesteia de a efectua tranzacții internaționale. Acest lucru a condus la întârzieri și probleme în efectuarea plăților pentru importuri și exporturi, și a forțat Rusia să exploreze alternative precum utilizarea criptomonedelor sau schimbul în monede naționale”, menționează Curăraru.
Expertul crede că, pentru Republica Moldova, alinierea la sancțiunile împotriva Rusiei poate aduce numeroase avantaje economice și politice. De exemplu, în anul 2022, exporturile Uniunii Europene către Rusia au scăzut cu 52%, iar exporturile SUA au scăzut cu 85%. Această situație creează oportunități pentru Moldova să își dezvolte relațiile comerciale cu statele occidentale și să atragă investiții străine care evită să facă afaceri cu Rusia din cauza sancțiunilor. Moldova ar putea, de asemenea, să beneficieze de sprijin financiar și asistență economică din partea Uniunii Europene și a altor parteneri occidentali, contribuind astfel la dezvoltarea sa economică. De asemenea, alinierea la sancțiuni ar putea spori securitatea Moldovei în contextul regional, având în vedere tensiunile din zonă.
În Georgia lucrurile sunt mai complicate
Guvernul Georgiei declară că respectă în totalitate sancțiunile internaționale impuse împotriva Rusiei din cauza războiului în Ucraina, însă informațiile obținute de Studio Monitor arată că teritoriul Georgiei ar putea fi folosit de Rusia pentru evitarea sancțiunilor.
Compania IT-Distribution a fost fondată în 2019 de către cetățeanul belorus Serghei Kopitaenko, în satul Katskh din regiunea Chiatura, Georgia. Compania se ocupă cu comerțul en-gross cu computere, periferice și software. Depozitul companiei este situat în centrul comercial Hualing Tbilisi Sea Plaza din Tbilisi.
În martie 2023, Kopitaenko, împreună cu partenerul său rus, a înființat SRL ЦИФРОВОЙ РИТЕЙЛ la Moscova, care, la fel ca și compania georgiană, se ocupă cu comerțul en-gross cu computere, periferice și software.
Conform datelor obținute de la Georgiastat de către Studio Monitor, IT-Distribution se află printre primele zece companii importatoare din China în Georgia, în 2023, și este, de asemenea, printre primele zece exportatoare din Georgia în Armenia.
Compania a exportat în Armenia și Kazahstan diverse tipuri de echipamente electrice, inclusiv blocuri de prelucrare a datelor digitale, procesoare și controlere, dispozitive de recepție, conversie și transmitere a sunetului, imaginii sau altor date.
În conformitate cu sancțiunile internaționale, furnizarea acestor dispozitive în Rusia este interzisă începând cu 2023, iar din luna iunie este interzis și exportul lor către țări terțe, de unde aceste produse ar putea ajunge în Rusia. Ca rezultat al colaborării dintre Uniunea Europeană (UE), Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Japonia, a fost elaborată o listă de produse interzise, deoarece s-a constatat că acestea sunt folosite de către Rusia în scopuri militare împotriva Ucrainei.
„Nu putem controla situația acolo; dacă cumpărătorul primește acest produs, ce va face el”, a declarat reprezentanta IT-Distribuțion, Keti Maskhulia. „Atunci totul ar trebui să fie controlat la nivel de stat, dar statul nu dispune de astfel de pârghii. Până acum, nu am avut pretenții nici de la vamă, nici de la alte organe”, susține ea.
Sancțiuni există... pentru ca să fie...neglijate
La începutul lunii iunie, James O'Brien, șeful Departamentului de Coordonare a Sancțiunilor din Departamentul de Stat al SUA, a afirmat că evitarea sancțiunilor reprezintă o „problemă semnificativă” și că discută aceste chestiuni cu diferite țări, inclusiv Turcia, Kazahstan, Georgia, Emiratele Arabe Unite și Armenia. La acea vreme, publicația POLITICO a anexat la această declarație informații obținute de la vamă, conform cărora comerțul țărilor din Caucazul de Sud și Asia Centrală - Georgia, Kazakhstan și Armenia - a crescut cu Rusia după începutul războiului în Ucraina.
Începând cu luna iunie, Uniunea Europeană a lansat al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care a întărit și mai mult măsurile de reducere a riscului de evitare a sancțiunilor, interzicând în special tranzitul de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare, care ar putea consolida puterea militară rusă. Studio Monitor a primit date de la Georgiastat privind comerțul cu bunuri electronice interzise de pachetul de sancțiuni, dezvăluind că multe companii, inclusiv în 2023, când aceste sancțiuni au fost impuse, se implicau în tranzitul acestor produse interzise în Georgia.
Importurile din China în Georgia în primele 6 luni ale anului 2023 au crescut cu aproape 100% față de aceeași perioadă a anului precedent, atingând suma de 575 de milioane de dolari. În plus, în această perioadă, majoritatea importurilor au inclus echipamente electrice.
În 2023, multe companii georgiene au procurat aparate electrice interzise, atât din China, cât și din Turcia.
În primele 6 luni ale anului 2023, ritmul importurilor din Turcia a crescut cu aproximativ 20%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la suma de 1 miliard 250 de milioane de dolari.
În perioada ianuarie-septembrie 2023, compania georgiană Geoimpex SRL a importat din Turcia produse electrice supuse sancțiunilor, ulterior exportându-le în Armenia. Directorul companiei, Besik Koridze, a declarat că în septembrie a primit de la Serviciul Fiscal codurile de produse electrice care sunt incluse în cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei și a fost informat că ele nu pot fi exportate din Georgia cu aceste coduri.
„Acum o lună sau două, mărfurile cu acest cod au fost interzise și toată marfa a fost returnată în Turcia. Exportul din Georgia este interzis în orice situație, nu este permis exportul către nicio țară”, a spus Besik Khoridze.
Volumul exporturilor din Georgia în Armenia, în primele șase luni ale anului 2023, a crescut cu 122% față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la suma de 440 de milioane de dolari americani. De asemenea, s-a înregistrat o creștere semnificativă în exportul de produse electrotehnice cu dublă utilizare. De exemplu, în 2022, exportul de blocuri digitale a crescut cu 625% în comparație cu anul precedent; rezultatul pentru primele 9 luni ale anului 2023 depășește cu 850% cifra întregului an precedent.
După declanșarea războiului ruso-ucrainean, importul de echipamente electrice în Armenia din diferite țări a crescut. Din acest motiv, unele companii care activează în Armenia deja au fost supuse sancțiunilor. De exemplu, sub sancțiunile SUA a căzut și LLC TAKO, care se ocupa cu comerțul cu echipamente electrice în Armenia.
Tina Khidasheli, fosta ministră a Apărării, fondatoare a organizației neguvernamentale Ideea Civică, a atras atenția că, pe lângă Armenia, în lista țărilor terțe au fost incluse și Kazahstan și Kîrgîzstan, cu care exporturile Georgiei au crescut semnificativ. Acest lucru ridică suspiciuni rezonabile că Georgia este utilizată pentru a evita sancțiunile împotriva Rusiei.
Volumul exporturilor din Georgia în Kîrgîzstan, în primele 6 luni ale anului 2023, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, a crescut cu 1360%, atingând suma de peste 281 de milioane de dolari. În ceea ce privește Kazahstanul, în ianuarie-iunie 2023, exporturile din Georgia au însumat peste 300 de milioane de dolari, cu 280% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.
„Uitați-vă la ritmul de creștere a interesului față de Kîrgîzstan, chiar dacă a fost inclus în lista țărilor care evită aceste sancțiuni într-o manieră secundară, și am avut cea mai mare creștere în comerț cu Armenia și Kîrgîzstan. Datele despre Kîrgîzstan sunt incredibile. Guvernul Georgiei poate spune: destinația mea finală este Kîrgîzstan și mai departe nu mai controlez nimic. Tehnic da, dar după ce americanii au publicat această listă de țări cu risc ridicat, cred că ar trebui să se gândească ce fel de comerț are cu țările cu care până acum nu a avut nici un comerț și care ar fi cauza”, a declarat Tina Khidasheli.
Studio Monitor a contactat Serviciul Fiscal al Ministerului Finanțelor, responsabil de controlul procesului de import și export al bunurilor electronice incluse în pachetul de sancțiuni, dar nu a primit răspunsuri cu privire la modul în care companiile le pot comercializa tranzitându-le prin Georgia
După impunerea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei după începutul războiului ruso-ucrainean, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, a declarat că Georgia nu se va alătura acestor sancțiuni:
„Georgia, având în vedere interesele noastre naționale și ale poporului nostru, nu intenționează să participe la sancțiuni financiare și economice, deoarece aceasta ar cauza doar daune mult mai mari țării noastre și populației noastre. Prin urmare, eu, în calitate de șef al Guvernului, responsabil pentru țara noastră și populație, responsabil atât pentru politica internă, cât și pentru cea externă, am lucrat, având în vedere interesele naționale, exclusiv interesele țării noastre", a declarat Irakli Garibashvili pe 25 februarie 2022, a doua zi după începutul războiului ruso-ucrainean.
Cu toate acestea, ulterior, Ministerul Finanțelor al Georgiei a publicat o declarație în care se menționează că Georgia respectă în totalitate sancțiunile internaționale și colaborează activ cu țările partenere: „Cu impunerea sancțiunilor internaționale, Georgia a primit peste 1200 de decizii vamale privind returnarea mărfurilor incluse în pachetul de sancțiuni de la punctele vamale, mărfurile din zonele economice fiind returnate. Peste 800 de decizii vamale sunt respinse atunci când o persoană solicită în mod oral/scris exportarea sau reexportarea”, se menționează în declarație.
În același timp, Serviciul Fiscal al Ministerului Finanțelor a răspuns, de asemenea, printr-o declarație, la întrebarea despre exportul de echipamente electrice sancționate prin Georgia, menționând că de la impunerea sancțiunilor internaționale, Georgia „respectă pe deplin regulile stabilite și controlează strict toate formalitățile vamale”.
.jpeg)
Teona Akubardia, vicepreședinta Comitetului parlamentar pentru apărare și securitate, reprezentanta opoziției, susține că Guvernul ar fi trebuit să ia decizii cu privire la sancțiuni după dezbaterile parlamentare, ceea ce ar exclude orice îndoială cu privire la implicarea Georgiei în procesul de evitare a sancțiunilor pentru Rusia.
„Există unele sancțiuni pe care le-am putea impune dacă ne-am alătura. Cu toate că Parlamentul stabilește politica externă și internă, iar Guvernul o pune ulterior în aplicare, acest lucru nici măcar nu este discutat în Parlament. Dacă spunem că reprezentăm întreaga populație în Parlament, în țările normale ar exista o dezbatere, iar apoi ar exista o decizie cu privire la posibilitatea noastră de a ne alătura sancțiunilor economice; dacă nu putem - cum va arăta aceasta în contextul dorinței noastre de a adera la Uniunea Europeană”, a spus Teona Akubardia.
Guvernul Georgiei nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, recunoscută drept o țară ocupantă conform propriei legislații și, mai mult, a crescut semnificativ volumul comerțului și dependența economică a țării față de Rusia.
Dependența economică a Georgiei față de Rusia a crescut împreună cu intensificarea comerțului
În perioada ianuarie-iunie 2023, importul din Rusia a crescut cu 31%, ajungând la 927 de milioane de dolari. Importul de produse petroliere rusești în Georgia a crescut cel mai mult: în 2021, Georgia a importat produse petroliere în valoare de 135 de milioane de dolari, în 2022 - 620 de milioane de dolari, iar în primele 9 luni ale anului 2023 - 477 de milioane de dolari.
Vakhtang Iobashvili, președintele Uniunii Importatorilor de Petrol, explică acest fenomen prin prețurile reduse ale produselor petroliere rusești. El afirmă că Rusia a oferit petrolul la un preț redus, deoarece petrolul rusesc este sub embargoul UE de mai bine de un an, iar giganții petrolieri ruși au fost sancționați.
„Business-ul va cumpăra de unde consideră că este mai ieftin, fără nicio politică, pentru că astfel va vinde și să obține profit. Acesta este business-ul”, spune Vakhtang Iobashvili.
El afirmă că Rusia a folosit întotdeauna și folosește problema combustibilului ca armă politică și la fel a făcut și în cazul Georgiei, când în septembrie 2023, guvernul rus a interzis exportul de benzină pentru automobile: „A fost o indicație politică. După această rezoluție, Rusia a declarat că dacă veți adera la Uniunea Economică Eurasiatică, nu va exista nici o problemă".
După începutul războiului în Ucraina, produsele alimentare ucrainene în supermarketurile georgiene au fost înlocuite practic în totalitate cu cele rusești. Iva Chkhonia, șeful „Uniunii Importatorilor", explică faptul că produsele ucrainene scumpe au fost înlocuite cu produse rusești mai ieftine.
„Volumul importurilor a crescut și nu este nimic surprinzător în faptul că a crescut importul din Rusia. Pentru că logistica este mai ieftină, producția este mai ieftină etc.", spune Iva Chkhonia.
În comparație cu importurile, ratele exporturilor din Georgia către Rusia au crescut ușor. Majoritatea celor 10 cei mai mari exportatori sunt companii vitivinicole. În 2006, Rusia a impus embargou pe vinurile georgiene, creând probleme serioase în acest domeniu, dar între timp calitatea, prețurile și promovarea vinurilor georgiene în alte țări au crescut. După 2012, când la putere a venit „Visul Georgian", Rusia a ridicat embargoul asupra vinurilor georgiene, după care Georgia a continuat să depindă de piața rusă.
Viceministrul Economiei, Gennady Arveladze, nu a răspuns la întrebarea Studio Monitor cu privire la motivul creșterii dependenței economice a Georgiei față de Rusia și în ce măsură acest fapt este justificat în contextul sancțiunilor constante impuse de Vest împotriva țării agresoare.
Potrivit Tinei Khidasheli, intensificarea dependenței de piața rusă are avantaje pe termen scurt, dar pe termen lung creează riscuri pentru securitate:
„Poziția Guvernului a creat, de fapt, aceste legături strânse și susținerea economiei rusești, care nu au fost niciodată atât de puternice. Securitatea nu se măsoară în dolari. De fapt, este mult mai eficient pentru noi să nu ne alăturăm acestor sancțiuni, dacă ne uităm în perspectivă, decât consecințele pe termen scurt ale importului de produse mai ieftine de pe piața rusă”, spune ea.
Conform celei mai recente cercetări a „Transparency International Georgia”, în anii 2022-2023 dependența economică a Georgiei față de Rusia a crescut, ceea ce este considerat „periculos, deoarece tradițional Rusia folosește relațiile economice ca pârghie pentru presiuni politice asupra țărilor independente”.
Investigația a fost realizată în cadrul Women Investigative Jurnalists Network (WIJN), cu suportul International Media Support (IMS).Asistența juridică în cadrul materialului a fost realizată cu susținerea UNESCO.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Comentarii