Manipulările sistemului de repartizare aleatorie în instanțele de judecată: subiect frecvent, dosare puține

Anastasia Nani
26/02/2016
Discuțiile au avut loc în cadrul ședinței Clubului Jurnaliștilor de Investigații. Foto: CIJM

Din septembrie 2015, instanțele de judecată din Republica Moldova folosesc o versiune mai performantă a programului de distribuire aleatorie a dosarelor, ceea ce împiedică angajații din sistemul judecătoresc să admită la fel de multe manipulări. Totuși, o bună parte din încălcările admise în versiunile precedente nu au fost investigate de procurori. Până în prezent un singur dosar a ajuns în instanța de judecată, o primă sentință fiind dictată în cazul a două foste angajate de la Judecătoria sectorului Râșcani. Constatările au fost făcute în cadrul ședinței de joi, 25 februarie, a Clubului Jurnaliștilor de Investigație unde s-a discutat despre integritatea magistraților și principiul de distribuire aleatorie a dosarelor în instanțele de judecată.

Un studiu recent, realizat de Centrul Național Anticorupție (CNA), scoate la iveală vulnerabilitățile Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) care poate fi manipulat inclusiv prin intermediul factorului uman. Cercetarea conține mai multe precizări privind felul în care a fost fraudat sistemul. “Am identificat opt-nouă factori de risc. În cazul instanțelor din nord sunt valabile anumite metode. În cazul Capitalei, altele. Am depistat și instanțe unde au fost identificați toți factorii de risc. Singurele instanțe unde nu putem vorbi despre încălcări sunt cele de la Vulcănești și Șoldănești pentru că acolo lucrează câte un singur judecător”, a explicat Iurie Gațcan de la Direcția analitică a CNA, autorul studiului.  

La discuții au participat reprezentanții mai multor instituții. Foto: CIJM

Într-o versiune internă a studiului, CNA a întocmit o listă cu numele judecătorilor cărora le-au fost repartizate dosare prin manipulare. “Este un fenomen și ar fi bine să mergem pe metoda de prevenire, în loc să deschidem 100 de dosare penale”, a mai spus Iurie Gațcan.

Studiul a fost trimis la Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care ar urma să se expună. Cerecetarea reflectă însă perioada de până la implementarea PIGD 4.1, versiune pusă în aplicare începând cu septembrie 2015. “În prezent, toate instanțele înregistrează dosarele prin PIGD 4.1. Dacă apar noi deficiențe, acestea urmează să fie monitorizate și apoi eliminate”, a declarat Elena Corolevschi, șefa Direcției administrarea instanţelor judecătoreşti din cadrul Departamentului de Administrare Judecătorească a Ministerului Justiţiei.

CSM a înregistrat deja primele deficiențe legate de noua versiune a programului. “Încercăm să le sintetizăm și să găsim o soluție. Nu putem să verificăm situația din toate instanțele pentru că este un volum foarte mare. Am decis ca Inspecția Judiciară a CSM să ia selectiv câteva instanțe, acolo unde sunt mai multe cazuri de blocare sau de incompatibilitate”, a explicat Vera Toma, membra CSM.

"Ne străduim ca acest program să fie cât mai performant, ca să excludem toate posibilitățile de manipulare. Nu cred că o să fie posibil, cum nu e și în cazul luptei cu corupția", a adăugat judecătoarea.

În cazul în care ar apărea o defecțiune sau ar trebui operate modificări ale programului, autoritățile nu dispun de resurse financiare suficiente și nu s-ar descurca fără suportul partenerilor străini. “Dacă se defectează sau dacă mâine-poimâine Parlamentul adoptă modificări la legislația penală sau civilă, imediat ar trebui introduse schimbările în PIGD. Autoritățile n-au însă bani. Până acum, dacă era cazul, se scria scrisoare la USAID care angaja dezvoltatori prin concurs. Dacă nu vor fi finanțatori, ce facem? Iată de ce am propus să fie creat un grup de specialiști în IT plătiți bine care să ne ajute ca acest program să fie în permanentă evoluție”, a subliniat Valentin Lastavețchi, șeful Aparatului Curții Supreme de Justiție, făcând trimitere la inițiativele Centrului de Reformă a Sistemului Judecătoresc, promovate de un grup de judecători în frunte cu Mihai Poalelungi.

Subiect frecvent, dosare puține

În cadrul discuțiilor au fost abordate mai multe aspecte. Foto: CIJM

Deși manipulările sistemului este un subiect tot mai frecvent, deocamdată în instanța de judecată a ajuns un singur dosar penal, cel în care sunt vizate șapte persoane printre care Iurie Țurcan, ex-magistrat, și două foste angajate de la Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei. Recent, fosta specialistă și ex-grefiera vizate în dosar au fost condamnate la închisoare cu suspendare. Procurorii au contestat însă sentința, cerând o pedeapsă mai dură. Mariana Botezatu de la Procuratura Anticorupție, care s-a ocupat de dosar, a precizat că în cazul celorlalte cinci persoane, printre care și fostul judecător, dosarul abia a ajuns în instanța de judecată.

“Inițial au fost pornite opt dosare, fiind comasate în unul singur. Am oferit justiției 42 de volume. Este vorba despre manipulări admise în 20 de dosare civile care au fost făcute în versiunea PIGD 3. Acea versiune permitea să fie făcute rectificări, iar informația reflectată anterior nu putea fi vizualizată”, a explicat Mariana Botezatu.

Totuși, în cazul unui alt dosar important – cel în care era vizată judecătoarea Svetlana Filincova de la CSJ și au ajuns să fie bănuiți doar trei specialiști din cadrul instanței - lucrurile nu au evoluat. “Au fost niște acuzații dure, lansate de Victor Micu, președintele CSM. Suntem la un an și trei luni și aflăm că în dosar apar doar unele persoane responsabile de partea tehnică, și nu Svetlana Filincova”, a amintit Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Sursa video: Privesc.eu

Ședinta Clubului Jurnaliștilor de Investigație - “Integritatea Judecătorilor și distribuirea aleatorie a dosarelor” - face parte din Campania Jurnaliștii pentru integritate în serviciul public, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Programului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.

Anastasia Nani
26/02/2016




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii