Sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată (PIGD) este vulnerabil şi poate fi manipulat prin intermediul factorului uman, este concluzia unui studiu al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), publicat recent pe site-ul instituţiei. Documentul contrazice concluziile făcute anterior de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit cărora dosarele care au ajuns, în ultimii doi ani, la judecătorii din instanţele de fond din Chişinău au fost distribuite fără abateri de la lege.

Studiul efectuat de Direcţia Analitică a CNA, lansat în această săptămână, confirmă faptul că un dosar poate fi repartizat unui anumit judecător din cauza mai multor lacune tehnice.

Printre ele se numără posibilitatea blocării magistraţilor în programul PIGD pe o perioadă de câteva ore. Această funcţia ar fi fost folosită des în trecut şi ar fi permis excluderea masivă şi fără motiv a unor judecători de la repartizarea aleatorie a dosarelor, timp de până la cinci ore. În urma analizelor au fost stabilite în total 2.763 cazuri de blocare a judecătorilor în PIGD, timp de nouă luni ale anilor 2014 – 2015. În aceeaşi perioadă, aproape 14.000 de dosare au fost repartizate repetat, unele dintre ele - de până la 17 ori, lucru care, potrivit experţilor, creşte riscul abuzării de această funcţie.

Totodată s-a stabilit că la repartizarea unor dosare, un număr mare de judecători - până la 17 - sunt declaraţi incompatibili, fapt ce creează riscul ca un anumit dosar să fie direcţionat intenţionat spre un anumit magistrat. Din concluzii mai reiese că sistemul PIGD permite modificarea datelor angajaţelor instanţelor. Spre exemplu, un magistrat poate fi exclus din procesul de repartizare a dosarelor dacă în dreptul numelui său este ştearsă funcţia pe care o deţine. Cel mai mare număr de redactări în perioada celor nouă luni analizate au fost făcute la Curtea Supremă de Justiţie, relevă analiza.

Nu în ultimul rând, acelaşi dosar poate fi înregistrat în sistem de mai multe ori, ceea ce permite ca un anumit judecător să fie selectat pentru examinarea unui caz.

Potrivit Cristinei Ţărnă, director adjunct la CNA, instituţia desfăşoară frecvent astfel de studii analitice. "De regulă, ele sunt transmise autorităţilor vizate. Dacă sunt depistate activităţi din care rezultă bănuieli privind săvârşirea unor infracţiuni, în baza acestora se pornesc investigaţii şi dosare penale. Este un document de interes pentru Inspecţia Judiciară şi CSM inclusiv, mai ales că subiectul se discută de mult timp", a declarat Cristina Ţărnă portalului Anticoruptie.md. 

Presa a scris anterior despre mai multe manipulări admise în procesul de distribuire aleatorie a dosarelor de către instanțele de fond din Capitală, dar și de către Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. În aprilie 2015, procurorii Anticorupție au inițiat o anchetă pe numele a trei angajaţi ai Curţii Supreme de Justiție după ce, la sfârșitul anului 2014, oamenii legii au fost sesizați de Victor Micu, președintele CSM. Svetlana Filincova, judecătoarea vizată în acest caz, nu are deocamdată niciun statut procesual.

În februarie 2015, 16 organizații neguvernamentale au semnat un apel adresat CSM în care cer investigarea modului de distribuire a dosarelor în sistemul judecătoresc. Semnatarii scrisorii au amintit despre mai multe cazuri de fraudare a sistemului. Reprezentanţii societăţii civile au venit cu o solicitare repetată pe 28 mai, iar pe 12 iunie 2015, preşedintele CSM a răspuns printr-o scrisoare că informația despre distribuirea aleatorie a dosarelor a fost expediată pentru analiză Inspecției Judiciare.

La sfârşitul lunii ianuarie curent, o fost specialistă şi o ex-grefieră din cadrul Judecătoriei sectorului Râşcani al Capitalei au fost condamnate la închisoare cu suspendare pentru că au admis fraude pe când lucrau în instanţă. Este vorba de 24 de cauze civile ce avea ca obiect al litigiilor sume de milioane de lei. Acestea au fost examinate unilateral, iar pe marginea lor s-au emis hotărâri în lipsa şedinţelor de judecată.

Chiar şi aşa, în raportul prezentat de Inspecţia judiciară membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe 24 noiembrie 2015, se spune că toate dosarele care au ajuns la judecătorii din instanţele de fond din Chişinău în ultimii doi ani au fost distribuite fără abateri de la lege. “Din noiembrie 2013 s-a introdus versiunea 4.0 a Programului datorită căreia a fost exsclusă orice repartizare manuală a dosarelor. Astfel, cazuri de manipulare la repartizarea dosarelor în instanţele de judecată din Chişinău nu au fost constatate. Nu există informaţii cu privire la influenţarea dosarelor pentru a fi repartizate unor anumiţi judecători”, a declarat Nicolae Clima, inspector principal al Inspecţiei Judiciare, în timpul şedinţei CSM.

Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) a fost elaborat în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului” (MGTCP) în baza Programului de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară, aprobat în 2007. Conform datelor Centrului de Telecomunicații Speciale, în perioada 2014 - 2015 (9 luni), 391.870 de dosare au fost repartizate la 50 de instituții judecătorești din ţară, prin intermediul PIGD. În mediu, unui judecător i-a revenit în jur de 740 de dosare. Totuşi, unor magistraţi le-au revenit de zece ori mai mult, adică până la 9.000 de dosare. Cele mai multe dosare îi revin Curţii de Apel Chişinău, Judecătoriei sectorului Centru şi Judecătoriei sectorului Râşcani.