Toate dosarele care au ajuns la judecătorii din instanţele de fond din Chişinău în ultimii doi ani au fost distribuite fără abateri de la lege. Concluzia aparţine reprezentanţilor Inspecţiei Judiciare şi a fost expusă în cadrul unui raport prezentat marţi, 24 noiembrie, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Nota informativă a fost formulată în pofida mai multor scandaluri privind fraudarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor judecătoreşti.

Verificările au fost iniţiate de Inspecţia Judiciară după ce la începutul anului mai multe organizaţii neguvernamentale au cerut CSM să investigheze informaţiile apărute în presă privind fraudarea de către angajaţii instanţelor a Programului de gestionare a dosarelor (PIGD). Prima versiune a sistemului a fost pusă în aplicare în 2009 cu suportul Guvernului SUA, devenind mai performant pe parcursul anilor.

“Din noiembrie 2013 s-a introdus versiunea 4.0 a Programului datorită căreia a fost exsclusă orice repartizare manuală a dosarelor. Astfel, cazuri de manipulare la repartizarea dosarelor în instanţele de judecată din Chişinău nu au fost constatate. Nu există informaţii cu privire la influenţarea dosarelor pentru a fi repartizate unor anumiţi judecători”, a declarat Nicolae Clima, inspector principal al Inspecţiei Judiciare, în timpul şedinţei CSM.

Fără informaţii despre CSJ şi Curtea de Apel Chişinău

Nicolae Clima a precizat că Inspecţia a verificat doar cele cinci instanţe de fond din Capitală, nu şi Curtea de Apel Chişinău sau Curtea Supremă de Justiţie, aşa cum a cerut CSM în februarie 2015. “În privinţa celor două instituţii nu ni s-a prezentat informaţia completă de către Centrul de Telecomunicaţii Speciale. Urmează să verificăm”, a comentat Nicolae Clima. “Cât se poate să mai aşteptăm un raport complet?”, a fost reacţia membrului CSM Dumitru Visternicean.

Reprezentanţii Inspecţiei nu s-au referit însă la cazurile de manipulare în privinţa cărora au fost pornite dosare penale şi se află în proces de examinare, bunăoară cel de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei. Acum un an, oamenii legii au reţinut opt angajaţi ai instanţei, bănuiţi că, între 2012 și 2014, au intervenit în Programul de gestionare a dosarelor pentru ca anumite cauze să ajungă la un anumit judecător.

Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au depistat totuşi mai multe nereguli, precum blocări masive a dosarelor în unele judecătorii, cazuri de dublare a numelui judecătorului-raportor sau generarea aceluiaşi număr pentru mai multe dosare. Explicaţia: deficienţe tehnice ale programului. Clima a accentuat că, mai nou, a fost implementată versiunea 4.1 a PIGD, care, potrivit lui, va exclude orice problemă de acest fel.

Subiectul a provocat discuţii aprinse în cadrul şedinţei CSM. Bunăoară, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, a insistat că pe viitor este necesar ca judecătorii să poată obţine promt informaţii de la Centrul de Tehnologii Speciale, care gestionează PIGD, atunci când există bănuieli privind manipularea unui dosar. "Sau vom mai aştepta un an. Cineva va face gălăgie din nou, vom cere infomaţii şi ni se va spune că nu-s suspiciuni”, a comentat Mihai Poalelungi.

Teo Cârnaţ, un alt membru al Consiliului, a subliniat că în februarie, când ONG-urile au luat o atitudine dură față de această problemă, repartizarea dosarelor dintr-o singură încercare a ajuns la 94%, iar peste o lună a crescut la 98%. “Poate aici e problema? Dacă pretindenţi că manipulări nu se fac şi, practic, 100% din dosare se repartizează cu adevărat aleatoriu, înseamnă că nu avem nevoie de verificări suplimentare?”, s-a întreabat Teo Cârnaţ.

Experţii: “Prea mult timp pentru informaţii incomplete”

În opinia expertului Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cei care au prezentat raportul în şedinţa CSM au adus prea puţine cifre şi date concrete pentru o imagine completă. “Aşteptăm publicarea raportului. Îmi pare rău că investigaţiile au furat atât de mult timp, iar concluziile nu au dat răspuns la întrebările pe care şi le-a pus însuşi CSM-ul. În februarie 2015 au fost vizate Curtea de Apel Chişinău şi CSJ, la care reprezentanţii Inspecţiei nu s-au referit. Nu am văzut un răspuns foarte clar la constatările care s-au făcut”, a comentat juristul.

În context, Ion Guzun a amintit despre încălcările de la Curtea Supremă de Justiţie. În aprilie 2015, procurorii Anticorupție au inițiat o anchetă pe numele a trei angajaţi ai Curţii după ce, la sfârșitul anului 2014, au fost sesizați de Victor Micu, președintele CSM. Oamenii legii au scutit-o însă pe Svetlana Filincova, judecătoarea acuzată în acest caz. “Magistrata a plecat din funcţia de vicepreşedinte al CSJ, dar până astăzi în acest caz nu există o informaţie clară despre fraudarea Programului de gestionare a dosarelor”, a mai spus expertul.

În februarie 2015, 16 organizații neguvernamentale au semnat un apel adresat CSM în care cer investigarea modului de distribuire a dosarelor în sistemul judecătoresc. Semnatarii scrisorii au amintit despre mai multe cazuri de fraudare a sistemului. Reprezentanţii societăţii civile au venit cu o solicitare repetată pe 28 mai, iar pe 12 iunie 2015, preşedintele CSM a răspuns printr-o scrisoare că informația despre distribuirea aleatorie a dosarelor a fost expediată pentru analiză Inspecției Judiciare. Mai exact, membrii Consiliului au cerut Centrului de Telecomunicații Speciale care administrează PIGD să prezinte informații despre manipulările admise în procesul de distribuire aleatorie a dosarelor de către instanțele de fond din Capitală, dar și de către Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție.