Pachetul de legi cu privire la modificarea procedurii de declarare a averilor şi reforma Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) a fost aprobat miercuri, 3 februarie, de Cabinetul de miniştri. Documentele presupun reorganizarea CNI în Centrul Naţional de Integritate. Instituţia ar urma să aibă 30 de inspectori care, între altele, vor putea aplica sancţiuni.

Potrivit proiectului, cercul subiecţilor obligaţi să-şi declare averile va fi extins. Astfel, şi membrii de familie până la gradul patru de rudenie ar putea fi obligaţi să-şi declare proprietăţile. Totodată, se vor declara și alte tipuri de averi, cum ar fi obiectele de artă sau acțiunile deținute în societăți comerciale aflate peste hotare. Funcţionarii care vor verifica averile vor avea acces gratuit la toate sistemele informaţionale ce conţin date despre proprietăţile şi interesele subiecţilor şi vor putea urmări confiscarea patrimoniului, provenienţa căruia nu poate fi justificată în mod legal.

Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, a spus în cadrul şedinţei de Guvern că proiectul a fost discutat şi dezbătut mult timp şi că ar trebui susţinut de urgenţă de către Cabinetul de miniştri. „Este un proiect foarte important, un test pentru noi de a merge mai departe şi de a obţine obiectivele pe care ni le-am propus”, a adăugat premierul Pavel Filip. Pachetul de legi urmează să fie dezbătut şi aprobat de către Parlament.

Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a menționat că societatea civilă nu a fost consultată cu privire la versiunea proiectului de legi care a fost propusă miercuri pe ordinea de zi a ședinței Guvernului. „S-ar putea să fie versiunea mai veche. Faptul că acest document a fost aprobat de Guvern, nu înseamnă că nu va fi modificat în Parlament în lecturile întâia și a doua”, a subliniat Ion Guzun.

Anterior, portalul Anticorupție a scris despre inexactitățile din lege, care se traduc în ineficiența CNI. Astfel, rapoartele de activitate ale CNI arată că instituția nu are suficiente mecanisme pentru a trage la răspundere funcționarii care nu-și declară veniturile şi proprietăţile, incompatibilitățile sau conflictul de interese. 

În decembrie 2015, mai multe organizaţii neguvernamentale unite în Platforma Națională din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic au semnat un apel în care susţineau, între altele, că în cadrul Grupului de lucru pentru reformarea și relansarea sistemului anticorupție, creat la mijlocul lunii octombrie 2015 la inițiativa lui Andrian Candu, președintele Parlamentului, nu s-a discutat despre proiectele de lege ce țin de pachetul național de integritate (cele cu privire la Comisia Națională de Integritate (CNI), privind declararea averii și intereselor personale și pentru modificarea și completarea unor acte normative). Semnatarii apelului susţineau că au avut loc discuții generale, chiar dacă membrii grupului de lucru trebuiau să vină până la 30 noiembrie 2015 cu „propuneri legislative ce vizează modificarea și completarea cadrului juridic existent în domeniul anticorupție”. Reprezentanţii societăţii civile au subliniat că reprezentanți ai Partidului Democrat și ai Centrul Național Anticorupție (CNA) au opus rezistenţă față de pachetul de legi cu privire la sistemul de integritate, în special privind reforma Comisiei Naționale de Integritate.

În același timp, la ședința Parlamentului din 3 decembrie, Andrian Candu, i-a cerut în mod deschis președintelui CNI, Anatolie Dociu, să-și dea demisia, invocând lipsa de integritate a acestuia. La rândul său, Donciu a declarat că nu va da curs solicitării președintelui Parlamentului şi că se va supune unei decizii a Parlamentului în acest sens. „Comisia Națională pentru Integritate trebuie reformată și depolitizată”, a declarat Donciu atunci. Pe de altă parte, el a condamnat încercarea de a comasa CNI cu CNA. „Este o încercare de a monopoliza procesul anticorupție”, a mai spus Anatolie Donciu.