Parlamentul, la propunerea lui Andrian Candu, președintele Legislativului, a creat un grup de lucru pentru reformarea și relansarea sistemului Anticorupție care, până la sfârșitul lunii noiembrie, ar urma să propună modificări și completări ale cadrului juridic. Unii experți care fac parte din grup spun că domeniul a înregistrat în ultimii ani regrese și presupun că inițiativa lui Candu a fost grăbită de presiunea socială. 

Din grup fac parte deputați, miniștri, membri ai cabinetului președintelui Republicii Moldova și prim-ministrului, reprezentanți ai instituțiilor specializate în lupta directă cu corupția, precum și ai societății civile, oficiului Consiliului Europei și Delegației UE în Republica Moldova. Luni, 12 octombrie, aceștia s-au întrunit în prima ședință, de organizare, în cadrul căreia s-a decis că grupul va fi coprezidat de Galina Bostan, director al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției și Raisa Apolschii, președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități a Legislativului.

Grupul de lucru își propune, între altele, să evalueze eficiența actualului sistem anticorupție, de la etapa de constatare a cazurilor până la recuperarea prejudiciilor, pentru a determina lacunele juridice, instituționale și procedurale, în prevenirea și combaterea acestui flagel.

„Cert este că, deși avem instituții și proceduri, ceva nu funcționează. Iată de ce grupul de lucru are menirea să treacă printr-o evaluare rapidă toți agenții de luptă împotriva corupției și să vină cu cele mai bune soluții de a reseta întregul sistem. Bineînțeles, sunt și chestiuni pe care Parlamentul trebuie să le facă în timpul cel mai apropiat și aici mă refer la noua lege cu privire la Procuratură, care se află deja în lectura a doua și care în următoarele două săptămâni va fi pe agenda plenului. Sunt sigur că se vor găsi cele 51 de voturi, cel puțin, ca legea să fie votată”, a declarat președintele Parlamentului.

Abordarea fragmentară încetinește reforma 

Deși există strategii de reformare care nu sunt implementate și legi care așteaptă să fie adoptate, experții și reprezentanți ai structurilor de stat consideră că acestea nu au abordat lupta anticorupție în ansamblu, ci izolat.

„În primul rând, în programul de guvernare se vorbește de abordarea integrată, complexă a reformei tuturor instituțiilor concomitent și nu abordarea fragmentară la momente diferite de către grupuri diferite, ceea ce duce în final la necoordonări de competențe și la o lipsă de finalitate scontată a proceselor anticorupție. Avem experiența anterioară că atunci când reformele se fac izolat, la Comisia Națională de Integritate (CNI), izolat la Centrul Național Anticorupție (CNA), nu se sincronizează cu reforma Procuraturii și reforma Justiției, noi nu avem finalitatea pe care lumea și-o dorește. Mai întâi trebuie clarificată concepția uniformă, unitară asupra întregului sistem anticorupție, după care să fie puse pe masă proiectele de legi, aflate la diferite etape. Acestea trebuie puse cap la cap ca să se vadă că asigură funcționalitatea pe toate verigile, indiferent de instituția pe care o vizează fiecare în parte. În principiu, e oportună crearea acestui grup de lucru, dacă o să-și ducă mandatul până la capăt în maniera în care și-a propus”, este de părere Cristina Țărnă, director adjunct CNA.

De aceeași părere este și Galina Bostan, director al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Experta presupune că inițiativa de a crea anume acum un grup de lucru se datorează inclusiv presiunii sociale. „Pe de altă parte, din păcate, Anticorupția este un domeniu în care s-au înregistrat regrese. Chiar dacă se adoptă anumite legi, oricum ne confruntăm cu aceleași probleme, pentru că nu există o abordare sistemică. În cadrul primei ședințe a grupului de lucru au fost puse în discuție mai multe probleme și la care până acum au existat soluții, dar fragmentare. Ceea ce vom încerca să facem e să punem într-un context toate legile, pentru a elimina toate lacunele”, a subliniat Galina Bostan. Experta a menționat că nu va permite implicarea factorului politic în elaborarea propunerilor către Legislativ.

„Noi din start am spus că vom da soluții indiferent de coloratura politică a actualului Parlament sau a anumitor instituții. Vom da soluții reieșind din arhitectura instituțiilor într-un stat de drept. Dacă se va încerca promovarea intereselor de partid sau departamentale, vom încerca să trecem de ele”, a subliniat Galina Bostan.

Pentru un sistem anticorupție eficient trebuie să înceteze războiul între diferite instituții 

Despre lacunele din legislație care împiedică implementarea reformelor, implicit eficiența activității CNI, portalul Anticorupție a scris anterior. În acest sens, Cristina Țărnă, director adjunct la CNA, a subliniat că în cadrul ședințelor grupului de lucru se va încerca conjugarea eforturilor tuturor instituțiilor responsabile de lupta cu corupția.

„Nu CNA răspunde de tot ce înseamnă anticorupție în țara asta. Trebuie să fie conjugat efortul CNA, al Procuraturii și instanțelor de judecată. Același lucru pot spune și despre eficiența activității CNI, pentru că aceasta se măsoară în instanțele de judecată. Atunci când aceste competențe sunt necorelate, termenele de intervenție sunt nejustificat de scurte, când unul trebuie să constate, iar altul să aplice formal amenda, iar termenul de prescripție este scurt, desigur că noi nu avem până la urmă eficiență, ci învinuiri reciproce între diferite organe. Trebuie să înceteze acest război între diferite instituții și să înceapă o activitate eficientă”, susține Cristina Țărnă.

Ambasadorii acreditați la Chișinău au subliniat de mai multe ori că reformele menite să reducă nivelul corupției stagnează. Într-un interviu acordat anterior portalului Anticorupție, Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a remarcat că nu vede îmbunătățiri în sectorul Justiției. „Rămân multe de făcut pentru a spune că există un progres satisfăcător. Nu există nici o voință politică reală de a reforma acest sector strategic”, a punctat Pirkka Tapiola.