Raportul de activitate al Comisiei Naționale de Integritate (CNI) arată pentru a câta oară că instituția nu are suficiente mecanisme pentru a trage la răspundere funcționarii care nu-și declară veniturile şi proprietăţile, incompatibilitățile sau conflictul de interese. Astfel, normele legale admit inexactităţi și expuneri contradictorii sau echivoce și, prin urmare, transformă Comisia într-o structură ineficientă.

Pe parcursul anului 2014, Comisia Naţională de Integritate a iniţiat 354 de controale. 228 au vizat nedeclararea veniturilor şi proprietăţilor, 84 - conflicte de interese  și 42 – diverse incompatibilităţi şi restricţii.

În aceeaşi perioadă, Comisia Naţională de Integritate a finalizat 257 dosare. Mai mult de jumătate, 135 de dosare, au fost clasate, fie pentru că faptele sesizate nu s-au confirmat, fie pentru că nu au fost constatate încălcări intenționate ale legislației. În cazul celorlalte 122 de dosare au fost adoptate acte de constatare a încălcărilor admise de către funcționari. Toate au fost expediate la Procuratura Generală și la Centrul Național Anticorupție (CNA) unde urmau să fie examinate. Doar în trei cazuri CNA a aplicat amenzi în mărime de 2.000 de lei. Celelalte dosare au fost închise, pentru că a expirat termenul de prescripție. Toate cele trei persoane au achitat amenzile în primele 72 de ore, ceea ce le-a permis, conform legii, să plătească doar jumătate din sumă.

CNI și CNA interpretează diferit legea

După ce CNI constată o încălcare funcționarii trebuie sancționați în conformitate cu prevederile Codului Contravențional. Aici intervine interpretarea diferită a termenului de prescripție care este de trei luni. Problema este de când începe să fie calculat acest termen. Potrivit Codului Contravențional, termenul de prescripţie curge de la data săvârşirii contravenţiei. Astfel, CNA numără cele 90 de zile începând cu momentul comiterii contravenției. Respectiv, dacă contravențiile au fost descoperite de CNI după ce au trecut aceste 90 de zile, amenzile nu mai pot fi aplicate.

„Într-adevăr, cadrul legal cu care lucrăm este departe de a fi perfect. Se vede foarte bine că statul nu este interesat deloc ca CNI să fie un organ cu adevărat eficient. Cu alte cuvinte, nimeni nu vrea să-şi taie creanga pe care stă”, a declarat Cristina Dumbravan, consultant superior al Serviciului informare și relații cu publicul la CNI.

Și experții anticorupţie consideră că legile care reglementează declararea veniturilor şi intereselor personale conţin formulări ambigue, care lasă loc de intrepretări. Mariana Kalughin, reprezentanta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, consideră că cea mai mare problemă este imposibilitatea aplicării sancțiunilor direct de către CNI.

„De mai mult timp vorbim despre calitatea legislației relevante a activității CNI-ului, care nu permite aducerea până la finalitate a cazurilor care sunt pornite și investigate de Comisie. Nici Legea contravențională și nici cea penală nu e suficient de eficientă în acest sens. Este absolut imperativă revizuirea cadrului legal, astfel încât să fie asigurată finalitatea, aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii, cel al incompatibilităților sau al conflictului de interese. Atât timp cât acest lucru nu se va produce, statisticile nu se vor schimba”, susține Mariana Kalughin, reprezentanta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.

În aprilie 2013, CNI a expediat Guvernului și Parlamentului un proiect de lege privind completarea și modificarea unor acte legislative. Un an mai târziu, în iulie 2014, Comisia a înaintat în Parlament, în mod repetat, unele propuneri de completare și modificare a cadrului legislativ corespunzător. Acestea nu au fost însă examinate.

În cadrul realizarii Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției au fost elaborate trei proiecte – unul privind activitatea CNI, altul privind declararea și controlul averii și intereselor personale și al treilea care tocmai trebuia să modifice alte acte legislative cum ar fi Codul Contravențional sau Codul Penal, pentru ca să fie mai eficient acest mecanism. Proiectele de legi au fost de mai multe ori analizate de experți, inclusiv străini, precum și de reprezentanții organelor de drept și cei ai societății civile. Ulterior, acestea au fost lansate oficial pentru dezbateri publice, ca apoi, la sfârșitul lunii ianuarie curent să fie expediate instituțiilor și organizațiilor respective pentru avizare. Proiectele însă nici măcar nu au fost aprobate de către Guvern.

Expert anticorupție: “Situația este una dramatică, mai ales pe fonul unei crize politice”

„Astfel, această inițiativă este blocată și totul a rămas în suspans. Situația este una dramatică, mai ales pe fonul unei crize politice, care chiar nu ne face să fim foarte optimiști că se va reveni foarte curând la aceste inițiative legislative. Cu toate acestea, tocmai revizuirea cadrului legal privind relevanța activității CNI este unul dintre punctele-cheie ale matricii acordului dintre Moldova și Uniunea Europeană privind suportul acordat în reformarea sectorului Justiției”, menționează Mariana Kalughin.

„Nu vreau să insinuez că cineva își apără veniturile, averile sau interesele. Probabil, membrii partidelor ce se află la guvernare nu conștientizează că, controlul veniturilor și al intereselor personale este, mai degrabă, un lucru ce ține de interesul public general, decât un lucru care ar trebui să fie tratat prin prisma intereselor particulare ale demnitarilor”, a adăugat experta anticorupție.

Într-un interviu recent acordat portalului Anticorupție, Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE la Chișinău, s-a arătat nemulțumit de faptul că modificările menite să reformeze Comisia Națională de Integritate nu au fost aprobate de Guvern în luna iunie, acest fapt fiind un motiv în plus pentru care Republica Moldova nu a primit a treia tranșă a Programului de Suport Bugetar  pentru Justiție, de până la 15 milioane de euro.

„Noi nu vedem îmbunătățiri concrete în sectorul Justiției, adoptarea finală a proiectului de lege cu privire la Procuratură este în așteptare, Comisia Națională de Integritate nu a fost reformată, corupția în sistemul judiciar este endemică”, a declarat Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE la Chișinău.