Reforma Justiţiei şi lupta cu flagelul corupţiei sunt mimate în Republica Moldova, iar incoerența factorilor de decizie, în special cea a Parlamentului și Guvernului, provoacă îngrijorare. Este concluzia a 22 de organizaţii neguvernamentale unite în Platforma Națională din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic. Reprezentanţii societăţii civile au semnat un apel în care susţin, între altele, că procurorul general Corneliu Gurin şi directorul CNA Viorel Chetraru ar trebui să-şi dea demisia pentru că "nu au luat la timp atitudinea necesară față de furtul din sectorul bancar".

Semnatarii declarației susțin că în cadrul Grupului de lucru pentru reformarea și relansarea sistemului anticorupție, creat la mijlocul lunii octombrie la inițiativa lui Andrian Candu, președintele Parlamentului, nu s-a discutat despre niciun proiect de lege, deși mai mulți reprezentanţi ai societăţii civile au cerut să fie examinată modificarea cadrului legislativ conex necesar pentru aplicarea noii Legi cu privire la Procuratură care încă așteaptă să fie votat în lectura a doua. Nu s-a discutat nici despre proiectele de lege ce țin de pachetul național de integritate (cele cu privire la Comisia Națională de Integritate (CNI), privind declararea averii și intereselor personale și pentru modificarea și completarea unor acte normative). Semnatarii apelului susţin că au avut loc discuții generale, chiar dacă membrii grupului de lucru trebuiau să vină până la 30 noiembrie 2015 cu „propuneri legislative ce vizează modificarea și completarea cadrului juridic existent în domeniul anticorupție”. Reprezentanţii societăţii civile subliniează că reprezentanți ai Partidului Democrat și ai Centrul Național Anticorupție (CNA) au opus rezistenţă față de pachetul de legi cu privire la sistemul de integritate, în special privind reforma Comisiei Naționale de Integritate.

În acelaşi apel, semnatarii recomandă procurorului general și directorului CNA să-și dea demisia, „pentru că nu au luat la timp atitudinea necesară față de furtul din sectorul bancar, punând în pericol securitatea sectorului bancar și financiar al Republicii Moldova, afectând masiv cursul valutei naționale, prețurile la resursele energetice și contribuind la pauperizarea continuă a populației. Date fiind evenimentele din 2014 încoace, ambii nu mai au legitimitate să se afle în acele poziții”, susțin semnatarii declarației.

Platforma Națională din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic se arată îngrijorată și de trecerea CNA din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului. „Proiectul respectiv de lege a fost adoptat în două lecturi într-o singură zi, fără nici o consultare publică. Subiectul nu a fost dezbătut nici în cadrul Grupului de lucru creat de Președintele Parlamentului. Transferul rapid al CNA în subordinea Parlamentului a creat impresia publică că s-a dorit împiedicarea demiterii directorului CNA, cerută de prim-ministrul de atunci al Moldovei”, relevă semnatarii declarației.

În același timp, susțin semnatarii declarației, „Ministerul Justiției continuă promovarea inițiativei lansate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc care a propus crearea judecătoriei specializate anticorupție și investirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu dreptul de a verifica averile și interesele personale ale judecătorilor, cu dreptul de a propune eliberarea din funcție a judecătorului în cazul depistării încălcărilor. Inițiativele respective au fost criticate de reprezentanții societății civile, inclusiv proiectul de lege propus spre avizare de Ministerul Justiției. Volumul redus de dosare legate de faptele de corupție nu justifică crearea unei instanțe specializate. Crearea unei instanțe specializate sau a completelor specializate vor mări considerabil riscurile de influențe necorespunzătoare din partea terților. Investirea CSM cu dreptul de a verifica averile și interesele personale ale judecătorilor va dubla competențele CNI, ceea ce în practică poate duce la evitarea răspunderii pentru încălcarea regimului de declarare a averilor și intereselor”, susțin membrii Platformei.

Totodată, aceștia se arată îngrijorați de proiectul de lege care prevede fuziunea CNA cu CNI, prin absorbția CNI de către CNA, prezentat la începutul lunii decembrie.

„Nu este clar cine a elaborat respectivul proiect de lege și la ce etapă se află acesta. Dacă este adoptat, CNA va obține funcții foarte largi, cumulând funcții ce țin de urmărirea penală și constatarea contravențiilor legate de faptele de corupție, prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, efectuarea testelor de integritate în privința tuturor funcționarilor publici (65.000 după unele estimări), depistarea bunurilor provenite din infracțiuni și sechestrarea / confiscarea acestora, controlul averilor și intereselor personale și contestarea în instanță a actelor încheiate/ adoptate cu încălcarea regulilor respective, efectuarea expertizei anticorupție a actelor normative ale Guvernului și altor acte prezentate în Parlament. Concentrarea tuturor acestor funcții în cadrul unei instituții este periculoasă și nu are precedent în Europa. În același timp, menținerea unui asemenea organ sub control parlamentar sau al Executivului va știrbi substanțial din eficiența măsurilor anticorupție, fapt confirmat implicit prin performanța actualului CNA”, sunt de părere semnatarii declarației.

Contactat de portalul Anticorupție, deputatul democrat Sergiu Sîrbu, membru al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, care, de asemenea, face parte din Grupul de lucru pentru relansarea și resetarea sistemului anticorupție, susține că, într-adevăr, se intenționează comasarea CNI cu CNA, deoarece există prea multe instituții care luptă cu corupția. „Este necesară această comasare. Noi am făcut o analiză internațională și am înțeles că noi nu avem nevoie de două organe care se ocupă de prevenirea corupției și practica a arătat că sunt dublări de competențe, că sunt absolut ineficienți, că toate dosarele CNI-ului „s-au spart” în instanța de judecată, deoarece nu există o coordonare între autorități și avem prea multe organe care se ocupă cu prevenirea corupției. Experiența internațională arată că avem nevoie de un organ care se va ocupa de prevenire, de unul care se va ocupa de combatere și urmărire penală și de unul care va judeca și va recupera prejudiciile. Cred că ar fi o idee foarte bună să avem doar o singură instituție, după modelul DNA-ului românesc”, a declarat Sergiu Sîrbu.

La ședința Parlamentului din 3 decembrie, președintele Parlamentului, Andrian Candu, i-a cerut în mod deschis președintelui CNI, Anatolie Dociu, să-și dea demisia, invocând lipsa de integritate a acestuia. La rândul său, Donciu a declarat că nu va da curs solicitării președintelui Parlamentului, dar că se va supune unei decizii a Parlamentului în acest sens. „Comisia Națională pentru Integritate trebuie reformată și depolitizată”, a declarat Donciu. Pe de altă parte, el a condamnat încercarea de a comasa CNI cu CNA. „Este o încercare de a monopoliza procesul anticorupție”, a mai spus Anatolie Donciu.