Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), care în ultimii ani s-a subordonat Guvernului, a trecut sub control parlamentar. Decizia a fost luată de Legislativ joi, 22 octombrie, cu votul a 65 de deputaţi. Întâmplător sau nu, acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce premierul liberal-democrat Valeriu Streleț a inițiat procedura de demitere a directorului instituției, Viorel Chetraru. Experţii constată pentru a câta oară că CNA "migrează de ici-colo" în funcție de interesul unui sau altui partid politic.

Democratul Sergiu Sârbu, autorul proiectului de lege, a declarat că aflarea Centrului în subordinea Executivului contravine standardelor internaţionale anticorupţie, iar noile modificări vor asigura “independenţa reală” a instituţiei.

“Un viitor candidat la funcţia de director CNA trebuie să fie apolitic şi cel puţin în ultimii doi ani să nu fi desfăşurat nicio activitate politică”, a accentuat Sergiu Sârbu.

Potrivit proiectului de lege, directorul Centrului Naţional Anticorupţie va fi numit pe un termen de cinci ani, fără posibilitatea unui mandat repetat, şi va putea fi eliberat prin două proceduri. În cazul unui motiv obiectiv, precum eliberare din proprie iniţiativă sau atingerea plafonului de vârstă, directorul va fi eliberat cu votul majorităţii parlamentare. În alte situaţii, când e vorba de anumite încălcări, directorul va putea fi demis cu votul majorităţii calificate în Parlament, la solicitarea a cel puţin 20 de deputaţi. Actualul director şi vicedirectori rămân în funcţie până la expirarea mandatului.

Întâmplător sau nu, acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce premierul liberal-democrat Valeriu Streleț a inițiat procedura de demitere a directorului Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru. Șeful Cabinetului de miniștri a anunțat, la o zi după ce Vlad Filat a fost reținut, că a expediat un demers în acest sens în adresa președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. 

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a fost format încă în 2002, pe timpul guvernării comuniste. În 2012, Parlamentul a votat proiectul de lege privind reformarea instituției, fiind redenumită în Centrul Naţional Anticorupţie. Atunci, proiectul prevedea ca această entitate să nu mai fie o instituţie guvernamentală, ci una autonomă sub control parlamentar. Reformarea CCCEC era parte a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană în dialogul pentru regimul liberalizat de vize.

În 2013, după tragicul incident de la vânătoarea din Pădurea Domnească, soldat cu decesul omului de afaceri Sorin Paciu, dar și cu un scandal politic de amploare, deputaţii PLDM şi PCRM au trecut CNA din subordinea Parlamentului în cea a Guvernului.

Experții: “Este un ping-pong infinit între partide”

Experta anticorupţie Mariana Kalughin consideră că decizia face parte dintr-un ping-pong între diferite partide şi interese politice. Mai mult, potrivit ei, resubordonarea nu asigură independenţa instituției.

“Politicul face în continuare ce vrea cu această instituţie. Este o trecere infinită de la Guvern la Parlament şi viceversa, un exerciţiu inutil care îi distorsionează activitatea şi stabilitatea. Dacă peste jumătate de an raportul de forţe se schimbă, ne putem trezi cu CNA-ul dat înapoi, ceea ce este absolut ieşit din comun”, susţine Mariana Kalughin.

Şi viceministrul Justiţiei Sabina Cerbu s-a referit la faptul că CNA "migrează de ici-colo în funcție de interesul unui sau altui partid politic". "Mai mult, «avem» tupeul să-l îmbrăcăm sub frumoasa condiționalitate din Acordul de asociere - consolidarea independenței instituționale", a scris ea într-un comentariu pe Facebook. 

Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice consideră că trecerea CNA sub control parlamentar nu este cea mai bună alegere. “Nu cunosc exemple de ţări în regiune, unde controlul parlamentar să funcţioneze adecvat. Legislativul este un institut politic şi colegial - o decizie este luată de mai multe persoane, prin vot, fără nicio justificare. Când o instituţie are 101 şefi, nu pot să cred că ea funcţionează mai bine decât atunci când indicaţiile vin de la o persoană. Totodată, din păcate, avem probleme mari cu integritatea parlamentarilor şi finanţarea partidelor politice”, a explicat Nadejda Hriptievschi.