După ce modificările legislative privind reforma Procuraturii vor fi duse la bun sfârșit, Procuratura Anticorupție ar putea deveni un organ cu adevărat independent, care să se ocupe doar de marile dosare de corupție, iar detașarea ofițerilor de urmărire penală și de investigații ar putea însemna un început de DNA în Republica Moldova. Constatările au fost făcute de experții prezenți la ședința de joi, 14 aprilie, a Clubului Jurnaliștilor de Investigație, unde s-a discutat despre marile dosare de corupție și finalitatea acestora, precum și despre soluțiile pe care le aduce noua Lege a Procuraturii.

Reforma Procuraturii la nivel legislativ nu a fost finalizată, fiind adoptat un singur act din patru. În continuare, autoritățile ar urma să modifice Constituția pentru a permite legii să funcționeze pe deplin, să modifice cadrul normativ conex, cum ar fi codurile de procedură, dar și să adopte o lege specială privind procuraturile specializate, printre care și cea Anticorupție.

Potrivit lui Vlad Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care a condus grupul de lucru responsabil de elaborarea proiectului de lege cu privire la Procuratură, corupția mică va fi delimitată de corupția mare. “Corupția mare, având în vedere dosarele deputaților, judecătorilor, procurorilor, miniștrilor, care fac fapte de corupție în proporții deosebit de mari, rămân în competența unei unități speciale, o Procuratură Anticorupție în format nou. Această Procuratură Anticorupție practic va fi responsabilă de toată corupția mare. În cazul corupției mici, nu este niciun sens să creezi o instituție separată, cu un buget de 100 de milioane de lei, cu 400 de angajați, pentru ca să examinezi cazuri minore”, a declarat Vlad Gribincea.

Astfel, Procuratura Anticorupție ar urma să aibă buget și personal separat, iar în actvitatea organului ar putea interveni doar procurorul general.

“Spre deosebire de situația actuală, toate acele inele necesare pentru investigarea adecvată a corupției mari vor fi puse împreună. În prezent procurorii și CNA se acuză reciproc. Ca să nu fie astfel de discuții, va fi un singur centru de comandă, iar Legea cu privire la Procuratură spune că centrul de comandă va fi Procuratura Anticorupție”, a explicat Vlad Gribincea.

Totodată, ofițeri de urmărire penală și de investigații ar urma să fie detașați la Procuratura Anticorupție pentru o perioadă de cinci ani cu posibilitatea de a extinde perioada pentru alți cinci ani. Aceștia se vor supune direct șefului Procuraturii Anticorupție. Mariana Kalugin, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, crede că aceste modificări ar putea însemna un început de DNA în Republica Moldova. “Cu cât funcția unei persoane e mai importantă, cu atât e mai greu să investighezi, să-l aduci în fața instanței. Este evident că această persoană va încerca să se opună și să pună în exercițiu toate influențele pentru a scăpa de pedeapsă. Iată de ce e important ca aceste cauze de corupție mare să fie date unui organ cu mai multă independență”, a menționat Mariana Kalughin.

Vera Toma, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a spus că în 2015, numărul de achitări este de 21% pe cauzele de corupție. „Nu aș vrea să zic că este vinovat organul de urmărire penală. Îi înțeleg și pe ei. În ultimul timp suntem cu toți martori că în Procuratură este o fluctuație foarte mare. Clar că și după volumul de muncă, poate că nu se isprăvesc cu toate pe care le au în funcție. Este vorba despre faptul că nu a fost investigat cazul la nivelul cuvenit”, a precizat judecătoarea.

"Niciun judecător nu va fi în stare să distrugă o cauză investigată foarte bine, cu toate probele pregătite", a declarat Vera Toma, membră a Consiliului Superior al Magistraturii. 

În context, Mariana Kalughin a subliniat existența unei alte probleme - caracterul selectiv al urmării penale. “Atunci când cunoști persoane importante care sunt promovate în sistemul judecătoresc reputația cărora este de reproșat, iar în fața instanței aduci un judecător din teritoriu care a luat 200 de dolari, vrei să încurajezi organul de urmărire penală, dar să nu uităm că sunt oameni asupra cărora planează suspiciuni care chiar nu pot fi ignorate”, a adăugat experta.

Expert: "Dacă oferim iarăși Procuraturii Anticorupție o competență largă, o îngropăm de la bun început"

Potrivit lui Vlad Gribincea, proiectul de modificare a legislației conexe este la fel de importantă ca Legea cu privire la Procuratură. “Este un pachet pe 22 de pagini. A fost finalizat demult, dar s-a prăfuit ceva timp la Ministerul Justiției”, a spus expertul, care a constatat în timpul ședinței Clubului Jurnaliștilor de Investigații că proiectul a fost expediat la Guvern într-o altă versiune decât cea aprobată inițial.

"Am avut o înțelegere cu ministrul Justiției că anumite chestiuni vor fi modificate. Observ însă că acum au fost introduse mult mai multe modificări decât cele discutate. Am vrea să fie tranșant faptul că grupul de lucru nu a discutat astfel de modificări. Am transmis un mesaj foarte clar Ministerului Justiției: dacă se consideră că grupul de lucru nu mai este oportun, să ni se spună, dar să-l folosească pe post de fațetă", a mai spus Vlad Gribincea, precizând că potrivit modificărilor procuraturile specializate vor avea mai multe competențe decât s-a decis inițial. "Dacă oferim iarăși Procuraturii Anticorupție o competență largă, o îngropăm de la bun început. Riscă să fie copleșită de tot felul de cauze și să mimăm procesul în continuare", a comentat Nadejda Hriptievschi, expetă la Centrul de Resurse Juridice.

Reprezentanții Procuraturii Antcorupție, precum și cei ai Centrului Național Anticorupție au refuzat să participe la dezbateri, deși au fost invitați. 

Ședinta Clubului Jurnaliștilor de Investigație - “Integritatea Judecătorilor și distribuirea aleatorie a dosarelor” - face parte din Campania Jurnaliștii pentru integritate în serviciul public, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Programului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova.